15 feluri în care irosești resurse și bani în fiecare zi. Cum schimbi asta

Share This:

Se zice că fac risipă doar acei oameni care au mai mult decât le trebuie, însă nu e deloc așa. Cu toții irosim resurse și bani, de cele mai multe ori fără să ne dăm seama, și asta, inexplicabil, pare că nu ne înfurie deloc. Motivele pentru care acest lucru nu ne afectează sunt multippe, iar unul dintre ele ar putea fi acela că nu am beneficiat de o educație financiară corespunzătoare în copilărie. De aceea ajungem să considerăm risipa o bagatelă, deși asta este o preocupare tot mai serioasă la nivel mondial. În cele ce urmează îți propun să te gândești mai bine la cât de mult pierzi, de fapt, dacă aduni toate „mărunțișurile” la care renunți atât de ușor.

1.Sacoșele de plastic. Vorba unui concurent de la iUmor, „toți avem acasă, dacă nu un sertar cu pungi, atunci măcar o pungă cu pungi”. Da, are dreptate, și nu știu cum se face că de fiecare dată când mergi la cumpărături nu ai nici una în buzunar sau în mașină. Așa că mai cumperi una sau două ca să pui cumpărăturile în ele. Invariabil, aceste pungi din plastic vor ajunge în sertarul tău cu pungi de acasă, pentru ca mai apoi să fie folosite pe post de saci de gunoi. Încearcă să numeri toate pungile pe care le ai acasă și să înmulțești această sumă cu 50 de bani! Vezi, îți dă cu virgulă? Toată Europa și, mai nou și România, a declarat război sacoșelor din plastic „de unică folosință”, așa că va trebui să-ți îndrepți atenția spre sacoșele tricotate, cele din material biodegradabil și, de ce nu, spre cele din rafie, cum erau pe timpuri. Dai 4-5 lei pe una, dar o folosești câțiva ani.

2.Ambalajele din plastic. Rămânem la plastic, căci e un exemplu grăitor de risipit resurse și bani. Nu-ți spun că ar trebui să te duci la centrele de colectat ambalaje și să iei bani pe ele (deși poți face asta), dar ai putea măcar să le depozitezi în pubelele dedicate acestui material reciclabil. Știu, ești sătul de acest mesaj de responsabilitate față de planetă, de conservare a naturii, dar nu trebuie să te gândești la lumea toată, ci doar la buzunarul tău. Pentru fiecare tonă de deșeuri depusă la groapa de gunoi companiile de salubritate plătesc o taxă. Cu cât cantitatea de gunoi este mai mare, cu atât taxa pe care o plătesc ele este mai mare. Pentru că nu le convine să lucreze în pierdere, firmele de gunoi îți vor cere să suportați împreună acest bir, prin majorarea taxei de ridicare a deșeurilor. Nu-ți convine să plătești mai mult, știu. De aceea, e mai economic pentru tine să colectezi separat deșeurile și să le depui în pubelele dedicate. Chiar dacă această activitate nu e prea comodă.




3.Mâncarea la promoție. Marile lanțuri comerciale contribuie din plin la accentuarea fenomenului de risipă alimentară. Ofertele promoționale 2 plus 1 gratis creează doar impresia că îți aduc un beneficiu. În realitate, mâncarea la promoție îți provoacă o gaură însemnată în buget fiindcă rareori ajungi să consumi tot ceea ce ai cumpărat înainte de expirarea termenului de valabilitate. Îți propun un exercițiu: deschide ușa frigiderului și identifică produsele de care te puteai lipsi, deși le-ai cumpărat cu mare aplomb! În ciuda fenomenului de risipă alimentară, care a căpătat amploare și în România, autoritățile române încă țin în sertar un proiect de lege care vizează implementarea unor măsuri de reducere a risipei. Detalii pe acest subiect poți găsi aici.

4.Cumpărăturile cu burta goală. E demonstrat științific: când mergi la cumpărături pe stomacul gol, faci gaură în portofel. Explicația se găsește în faptul că ai tendința de cumpăra tot ce-ți face poftă în acel moment, nu ceea ce-ți trebuie în casă. Starea de foame este normală, mai ales după o zi de muncă. Dar mănâncă bine înainte de pleca la shopping! Asta ca să mai ai bani și pentru alte pofte.

5.Cu copilul la shopping. Alt obicei dăunător pentru bugetul familiei este să mergi la cumpărături cu copilul. Trebuie să fii foarte curajos sau nechibzuit să faci o asemenea alegere, având în vedere că în cele mai multe dintre cazuri copilul va dicta ce pui în coș. Dacă îi cauți un cadou pentru ziua de naștere, și nu te consideri prea inspirat/inspirată, întreabă-l înainte ce i-ar plăcea. Nu-l lua cu tine în magazin, căci ai toate șansele să pleci acasă cu cel puțin o jucărie în plus față de cea indicată anterior! Dacă îi trebuie rechizite pentru școală, încearcă să-ți calci pe inimă și să nu-i spui că mergi la cumpărături. Știi tu mai bine ce tip de caiet, penar sau ghiozdan are nevoie, nu trebuie să-ți arate el.

6.Aparatele electronice lăsate în priză. Acum sunt convins că vei zice că bat câmpii. Cât curent poate să consume un televizor închis, dar lăsat în priză? Ai să râzi, dar niște indivizi de la Agenția Internațională pentru Energie au luat la verificat toți acești paraziți energetici și au tras un serios semnal de alarmă. Televizorul tău poate consuma până la 48-50 kWh de curent electric pe an dacă stă ca prostu în priză. Pe primul loc, cică, e boilerul, care consumă cam 145 kWh pe an. Cu energia consumată de cele două aparate într-un an îți poți ilumina locuința vreme de o lună. Dar nu sunt astea singurele aparate pe care le lași în priză când pleci de acasă. Poate mai ai un computer (45 kWh pe an risipiți), un sistem WiFi (30 kWh pe an de funcționare neîntreruptă), un aparat de radio (16 kWh pe an risipiți), etc.




7.Schimbarea telefonului mobil în funcție de anotimp. Da, nu sunt un tip la modă. Și nici nu-mi place să fiu la modă. Nici cu hainele, nici cu telefoanele. O persoană care dă 4.000 de lei pe un telefon mobil nu face parte, neapărat, din categoria celor care își permit luxul ăsta, ci din categoria celor care n-au alt scop în viață decât să dea bine. Alege funcționalitatea unui gadget precum telefonul mobil și de restul banilor du-te într-un city-break!

8.Programul complet al mașinii de spălat. Multe haine pe care le-ai purtat deja nu necesită o spălare intensivă, motiv pentru care te sfătuiesc să folosești funcția Eco Wash (sau cum s-o fi numind la mașina ta de spălat). Merge foarte bine pe timp de vară, când uneori rufele tale nu au nevoie, poate, decât de o clătire ușoară. Încearcă! Sigur vei reduce consumul de energie electrică.

9.Chilipirurile. Cu toții căutăm lucruri ieftine (mă rog, mai puțin ăia care dau 4.000 de lei pe un telefon mobil), căci ne stă mult mai bine cu ceva bani în buzunar. Însă, uneori prețurile exagerat de mici pot ascunde o calitate proastă a produselor, defecte de fabricație sau alte incoveniente care vin la pachet cu oferta. Ai auzit, sigur, vorba „sunt prea sărac ca să mă îmbrac ieftin”.

10.Becurile economice. Le-am inclus aici fiincă nu-s chiar economice. Când au fost lansate pe piață, becurile economice erau soluția ideală pentru a le înlocui pe cele cu incandescență. Ei bine, acum becurile tip LED sunt la putere și le bat pe alea economice la consum. Chiar dacă sunt mai scumpe decât cele economice, becurile LED m-au convins și din alte cauze: nu conțin mercur sau alte substanțe nocive, nu degajă căldură, permit reglarea intensității luminii, au o durată de viață de cel puțin trei ori mai mare, nu atrag insectele.

11.Apa îmbuteliată. Deși nu te sfătuiesc să renunți la apa ambalată, deoarece și mie îmi vine greu să o fac, amintesc doar în treacăt că ai putea economisi resurse și bani dacă ai investi într-o cană specială care filtrează apa de la robinet. Mulți oameni din jurul meu folosesc așa ceva, dar eu nu sunt convins că îmi doresc asta acum. Prin urmare, ia ceea ce am spus aici strict cu titlu informativ.

12.Baie în cadă în loc de duș. Tot risipă se cheamă, chiar dacă nu dai doi bani pe ea, și când faci baie în cadă, în loc să te speli folosind dușul. Totuși, eu zic că nu e cazul să te zgârcești la apă când vine vorba de baie, că uite unde ne-a adus economia.

13.Becurile lăsate aprinse. Diverși oameni mă întreabă, pe acest blog, de ce au facturi mari la curent. Primul lucru pe care li-l cer este să-mi dea detalii referitoare la comportamentul lor de consum. Adică de câte ori folosesc mașina de spălat pe săptămână, câte aparate consumatoare de curent dețin, câte camere și câte becuri au în fiecare, ce tip de becuri folosesc, etc. Consumul lor de curent poate fi redus semnificativ începând de azi dacă își schimbă comportamentul de consum. Asta înseamnă, în primul rând, să dețină aparate electrocasnice din clasele energetice A, A+ sau A++. Apoi să mai stingă din becurile alea pe care le lasă aprinse cu orele în camere în care nu stau. O soluție pentru a scăpa de această problemă este montarea în casă a întrerupătoarelor de tip cap-scară. Bineînțeles, atunci când decizi să renovezi casa, nu așa, din senin.

14.Baterii în loc de acumulatori. Bateriile sunt bunuri de unică folosință. Prin urmare, când se descarcă trebuie să le arunci și să iei altele. O investiție mai bună pentru aparatura din casă este să cumperi acumulatori. Cei care au aparate de fotografiat știu mai bine cât de important e să ai așa ceva.

15.Bateriile sanitare fără perlator. Perlatorul sau economizorul, cum i se mai zice, chiar asta face: economie la apa chioară, de la robinet. Perlatoarele au menierea de a reduce cantitatea de apă care curge la robinet, folosind aerul pentru a tempera jetul de apă. O baterie sanitară de bucătărie fără economizor/perlator permite un debit de până la 15-20 de litri de apă pe minut. Cu un perlator atașat de pipă, debitul de apă se poate reduce chiar și la doi litri de apă pe minut. Perlatorul e o soluție de economisit resurse și bani când speli vasele, la bucătărie. Și la ciuveta din baie, însă nu recomand la bateria de la cadă, căci ajungi să faci baie mâine. Sau poate faci un duș? Așa arată un perlator.

Citește și:

Cum să-ți crești inteligent afacerea folosind Facebook și Google



Be the first to comment on "15 feluri în care irosești resurse și bani în fiecare zi. Cum schimbi asta"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*