5 motive pentru care România nu e capabilă să absoarbă fonduri europene

Premierul Viorica Vasilica Dăncilă s-a întâlnit la Bruxelles cu Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale. Credit foto: Facebook/Corina Crețu

Share This:

Premierul Viorica Dăncilă a descoperit gaura din covrig și ne anunță că nu stăm bine la absorbția de fonduri europene. Dar nici nu are soluții pentru rezolvarea acestei situații, care reprezintă un atentat la viitorul economiei românești. În cadrul Adunării Generale a Uniunii Consiliilor Județene din România, Dăncilă a atras atenția că țara noastră poate pierde finanțări nerambursabile de peste 800 de milioane de euro, disponibile prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Mai precis 831 de milioane de euro. În acest exercițiu bugetar, POR 2014-2020, consiliile județene au la dispoziție sute de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de drumuri de interes regional.

În martie 2017, România avea absorbție 0% prin POR 2014-2020 și se chinuia să cheltuiască sumele atrase în precedentul exercițiu bugetar (2007-2013). Nu mai puțin de 23 de miliarde de euro sunt alocate României în perioada 2014-2020, iar la jumătatea perioadei de finanțare nu luase nici un cent de la UE. Problema e că succesul unui proiect cu finanțare europeană depinde de mai mulți factori, iar România stă prost la toate capitolele. Păi hai să vă spun de ce țara asta nu poate să absoarbă bani europeni, deși sunt la discreție!

Birocrația excesivă. Pentru întocmirea unui proiect de finanțare externă, instituțiile europene solicită tone de documente. Trebuie să justifici fiecare cent pe care vrei să-l cheltuiești. Cerințele UE nu sunt idioate, dar la acestea se adaugă alea ale statului respectiv, iar România e campioană a hârțogării. Dacă țintești dezvoltarea unei afaceri, trebuie să obții miliarde de avize, care nu se eliberează peste noapte. După ce le obții și crezi că ai dosarul complet, ai toate șansele să te trezești că „mai trebuia o ștampilă pe timbru” sau că s-au schimbat condițiile de acordare a banilor europeni.

Politica bețelor în roate. Statul român este cel mai mare dușman al inițiativei private, iar asta se poate vedea în politicile guvernării PSD-ALDE. Până acum, statul nu a demonstrat că are interes să dezvolte afacerile mici și mijlocii, iar măsurile fiscale demarate anul trecut sunt un exemplu grăitor. Instituțiile statului pleacă de la premisa că toți agenții economici sunt evazioniști (nu plătesc contribuțiile sociale ale angajaților, se sustrag de la plata TVA, nu eliberează bonuri fiscale). Afirmația nu e întru totul neadevărată, căci firmele ar face aproape orice să-și sporească profitul. Însă, în loc să-i bagi pe toți în aceeași găleată și să iei măsuri radicale (cum a fost ideea implementării impozitului pe cifra de afaceri), mai bine întărești măsurile de control. Dar nu înainte de a asigura un cadru legal și fiscal predictibil, pe care să nu-l schimbi la fiecare 6 – 12 luni.




În materie de fonduri europene, statul român nu ajută cu absolut nimic privații sau instituțiile publice care îl reprezintă, ba chiar trimite controale peste controale pe capul lor, pentru „suspiciuni” de fraudă cu bani de la UE. Alte state europene au o politică total diferită vizavi de absorbția fondurilor nerambursabile, implicându-se real pentru a asigura succesul proiectelor depuse. În unele cazuri, instituțiile statului intervin și consiliază potențialii beneficiari, astfel încât aceștia să nu fie refuzați de organismele europene. E adevărat că în România acest rol revine Agențiilor de Dezvoltare Regională, constituite la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare ale țării. Însă, ele nu prea au pe cine să consilieze.

Lipsa specialiștilor din instituțiile publice. Nu avem bani pentru derularea unor proiecte de interes general, însă instituțiile statului duc lipsă de experți în realizarea și gestionarea proiectelor. Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale, care s-a văzut cu Viorica Dăncilă la București (30 ianuarie 2018) și la Bruxelles (20 februarie 2018), a rămas șocată, zilele trecute, când a aflat că la nivelul Ministerului Sănătății nu există o echipă solidă care să lucreze la elaborarea proiectelor pentru construirea celor trei spitale regionale promise de guvern. Crețu a declarat că se aștepta ca grupul de lucru să aibă cel puțin 15 experți în accesarea de fonduri europene, dar a aflat că abia dacă se găsesc doi pe acolo.

Se lucrează la comision. Oamenii care lucrează în ministere și în instituții subordonate acestora dețin informația. Ei știu de POR, POCU, POSDRU (șamd) și cum pot fi atrași banii disponibili în aceste programe. Unii dintre ei sunt atât de deștepți și de implicați în treaba asta încât își anunță rudele, prietenii, cunoștințele, prietenii cunoștințelor etc. că au șansa de a pune mâna pe bani europeni. Asta nu-i rău, dar e nasol când cer comision după aprobarea dosarului. În urmă cu câțiva ani m-am confruntat cu o astfel de situație, când mi s-a propus să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea unei afaceri în turism, o pensiune mai precis. Tipul îmi garanta reușita proiectului, însă îmi cerea un procent de 15% din valoarea lui. Bineînțeles că nu îl puteam plăti din banii alocați de UE, fiindcă ăia trebuie justificați, ci din propriul buzunar. L-am trimis la plimbare.

Goana după bani a celor care vând informații în schimbul unui procent din banii atribuiți îi determină pe mulți antreprenori să renunțe la demersurile de accesare a fondurilor nerambursabile.

Gradul scăzut de reușită în business. Aproape jumătate din afacerile mici și mijlocii din România dispar în primii trei ani de la înființare, motiv pentru care tinerii nu mai răspund la fel de pozitiv la îndemnurile de a porni un business în această țară. Motivele pentru care dispar: lipsa predictibilității, fiscalitatea exagerată, controale și șicane din partea instituțiilor de control ale statului,  instabilitate politică. Însă, la lista lungă de cauze se adaugă lipsa abilităților întreprinzătorilor și a capacității de adaptare a acestora la cerințele mediului de afaceri.

În acest timp, Tudorel Toader….

Citește și:

Cum să-ți crești inteligent afacerea folosind Facebook și Google




Be the first to comment on "5 motive pentru care România nu e capabilă să absoarbă fonduri europene"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.