De ce avem nevoie de o lege care să stopeze risipa alimentară. Tu câtă mâncare arunci în fiecare lună?

Share This:

România face pași mici, dar importanți, în a combate risipa alimentară. Marți, un proiect de lege care vizează diminuarea acestui fenomen a fost scos în dezbatere publică de Parlament. Decizia a fost luată după ce autoritățile au constatat că în România mâncarea care se aruncă la gunoi într-un an ar putea hrăni o țară africană vreme de trei-patru luni. Peste 2,2 milioane de tone de produse alimentare, expirate sau încă bune pentru consumul uman, se risipesc în fiecare an. Alte 19.000 de tone de alimente, provenite din industria alimentară și de retail, sunt distruse în incineratoare specializate.

Datele de care dispune acum Miisterul Agriculturii arată că aproape 50% din cantitatea de alimente care se risipește în fiecare an provine de la populație. Sectorul industriei alimentare contribuie la acest fenomen cu 37%, iar cel de retail cu 7%. Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea și produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).

Iată o situație a risipei alimentare la nivel european

Iată o situație a risipei alimentare la nivel european

Avem nevoie de așa ceva, însă mare problemă a acestei legi este adresabilitatea ei. Deși toate studiile făcute până acum pe plan intern și la nivel european arată că românul de rând este responsabil pentru 50% din risipa alimentară de la nivel național, această lege trasează obligații retailerilor. Marile lanțuri de magazine trebuie să se supună unor noi reglementări pentru a contribui la stoparea acestui flagel. Asta în ciuda faptului că doar 7% din risipa alimentară se datorează activității magazinelor.

Personal cred că se face o greșeală, n-ar fi prima ce-i drept, fiindcă se pornește de sus în jos. Cred că primele măsuri care ar trebui luate sunt cele de educare a populației. Consumatorii sunt cei mai mari generatori de risipă și tocmai de aceea de aici trebuie început. Proiectul de lege care se discută acum a fost propus de deputatul PNL Forin Alexe. Iată ce prevede documentul:

1.Agenții comerciali trebuie să ia măsuri pentru donarea alimentelor aflate aproape de data expirării, dar încă bune pentru consumul uman. Produsele trebuie să ajungă la fundații și asociații umanitare, care să le distribuie ulterior către spitale, orfelinate și cămine de bătrâni.

2.Alimentele care nu mai pot fi consumate de oameni trebuie livrate către crescătorii de animale sau către cultivatori, ca îngrășăminte.

3.Pentru evitarea distrugerii lor mecanice, produsele care nu sunt bune nici pentru consum uman, nici pentru cel animal, trebuie direcționate către valorizarea energetică. Adică pentru transformarea lor în gaz metan.

4.Agenții comerciali nu au voie să distrugă intenționat (prin ardere) produsele alimentare care devin improprii consumului uman în urma degradării naturale. Sancțiunea ajunge la 10.000 de lei.

5.Donarea alimentelor se face în baza unui contract între agentul comercial și una sau mai multe persoane juridice (fundații și asociații umanitare, spitale, orfelinate și cămine de bătrâni).

Pentru a-i atrage de parte lor pe comercianți, autoritățile române sunt gata să le ofere acestora anumite facilități fiscale. Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, e de părere că statul trebuie să creeze un cadru legal pentru ca retailerii să nu mai plătească TVA la produsele pe care le scot de la vânzare.




Risipa alimentară poate fi redusă în România numai după adoptarea unor reglementari fiscale. Trebuie să oferim comercianților posibilitatea să-și deducă TVA la aceste produse care sunt scoase din lanțul de comercializare pentru a fi donate. Simultan, Parlamentul trebuie să aprobe urgent proiectul de lege pentru reducerea taxei pe ambalaje, înainte ca producătorii de alimente să falimenteze”, a declarat el, la conferința Reducem risipa alimentară. Prețuim hrana, care a avut loc marți la Romexpo.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, consideră că majorarea prețurilor la mâncare i-ar determina pe români să fie mai chibzuiți. 40 de miliarde de euro se cheltuiesc anual pe agricultură la nivelul Uniunii Europene. Sunt sume foarte mari și, din păcate, nu se reușește utilizarea eficientă a alimentelor. Ministerul Agriculturii a inclus în planul sectorial de cercetare problema risipei de hrană și identificarea de soluții pentru diminuarea ei. Creșterea preţurilor, şi acolo se va ajunge, la creşterea preţurilor, ar putea ajuta la reducerea risipei. Dacă plăteşti preţul corect pentru un kilogram de carne, fără subvenţii, sigur vei gestiona mai bine cantităţile”, a spus ministrul.

Inițiatorul acestui proiect, deputatul Florin Alexe, spune că după un an și jumătate de negocieri intense legea ar putea fi supusă votului în plenul Camerei în cursul săptămânii viitoare. Domnia sa a avut amabilitatea de a răspunde câtorva întrebări, pe care i le-am adresat în pauza conferinței de marți de la Romexpo. Iată ce a declarat!

Florin Alexe, inițiatorul proiectului de lege privind reducerea risipei alimentare

Florin Alexe, inițiatorul proiectului de lege privind reducerea risipei alimentare

danbrumar.ro: Domnule deputat, ce facem dacă vom constata că donarea alimentelor care se apropie de expirare e mai costisitoare decât distrugerea lor?

Florin Alexe: Nu are cum. Dimpotrivă, distrugerea alimentelor este mai costisitoare decât redistribuirea lor. Fie că sunt donate, fie că sunt distruse, alimentele perisabile necesită cheltuieli de transport. Numai că, în cazul distrugerii în incineratoare specializate gen Protan vorbim de costuri suplimentare, cum sunt cele cu gazele necesare arderii lor.

danbrumar.ro: Acum, restaurantele de tip fast-food preferă să încheie contracte cu firme specializate pentru preluarea alimentelor care nu se mai vând pentru a fi livrate fermelor de porci. Pentru patroni e mai costisitor să facă acte de donație decât să le introducă în acest circuit.

Florin Alexe: În lege avem prevăzută și posibilitatea direcționării acestor produse către consumul animal. Practic, acești privați se încadrează aici. Important e să nu recurgă la distrugere. Înțeleg că e vorba de costuri de ambalare și de transport, însă vor câștiga pe altă parte. Am identificat organizații neguvernamentale care doresc să se implice în activitatea de preluare și de donare către oameni aflați în nevoie, dar nu au alimente suficiente ca să facă asta. În timp s-ar putea crea traseul optim pentru ca aceste lucruri să fie posibile. Dar sunt, totuși, restaurante și hoteluri care fac acest lucru.




danbrumar.ro: Ce zic marii retaileri despre această idee? Sunt pregătiți să se implice serios în încercarea de a stopa risipa de alimente?

Florin Alexe: Au fost niște dezbateri destul de aprinse pe acest subiect, însă asociația marilor retaileri a fost alături de noi pe tot acest parcurs. Au venit și ei cu amendamente la proiectul de lege…

danbrumar.ro: Ce fel de amendamente? Dați-mi un exemplu!

Florin Alexe: Au ridicat problema stocului de siguranță. Asta se traduce prin ce cantitate de produse poate să păstreze magazinul respectiv, iar propunerea lor a fost să se facă o medie a celor 12 luni din an pentru întocmirea unui stoc de produse, un necesar de consum, la care se adaugă 10%. Ei au venit cu argumentul că în perioada caniculară cresc vânzările pe un anume segment de produse și dacă nu au stoc suficient sau dacă au un stoc supradimensionat ei vor avea de suferit.

danbrumar.ro: Și totuși, contribuie retailerii la risipa alimentară? Uitați-vă la marketingul lor, de multe ori agresiv, alteori înșelător, de a ne determina să cumpărăm din ce în ce mai mult.

Florin Alexe: Depinde. Dacă vorbim de oameni care au o nevoie de consum, care chiar beneficiază de aceste reduceri comerciale, fie că e vorba de pachete mai mari sau de prețuri mai mici, nu văd cum am putea vorbi de o risipă alimentară. Dacă vorbim de plăcerea de a cumpăra în exces atunci e altceva.

danbrumar.ro: Dar, totuși, plăcerea de a cumpăra este o reacție la niște stimuli. Nevoia noastră de consum este creată…

Florin Alexe: Corect.

danbrumar.ro: Credeți că ideea închiderii magazinelor în weekend sau, măcar, reducerea programului acestora la sfârșit de săptămână pot contribui la temperarea consumului irațional?

Florin Alexe: Vă pot răspunde ca un consumator care muncește de dimineața până seara și care, de obicei, își face cumpărăturile în weekend. Nu văd cum ar ajuta o astfel de măsură. Sunt oameni care, efectiv, nu ajung la supermarket decât în wekend, din cauza jobului.



Citește și:

De ce risipa alimentară ar trebui să te preocupe mai mult decât promoțiile din supermarket

Risipa alimentară: Cum ne conving retailerii să cumpărăm mai mult decât avem nevoie

Leave a comment

Your email address will not be published.


*