De ce vrea BNR să taie craca de sub picioare instituțiilor financiare nebancare

Share This:

Reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) și-au dat seama abia în 2017 cât de bine o duc instituțiile financiare nebancare (IFN) în această țară. Banca centrală a decis să schimbe jocul și să taie elanul acestor instituții de creditare care, în viziunea BNR, sunt responsabile de falimentul personal al unei categorii de persoane care are mari probleme în gestionarea veniturilor. BNR a supus dezbaterii publice modificarea Regulamentului 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, iar termenul-limită pentru trimiterea de propuneri și comentarii este 18 august 2017. Reprezentanții Patronatului Creditului IFN, organismul neguvernamental care reprezintă IFN-urile din România, a reacționat virulent la adresa acestui proiect. Vom afla mai jos ce au contestat aceștia.

Modificarea importantă pe care BNR vrea să o efectueze în regulamentul de funcționare a IFN-urilor vizează:

Creșterea cerinței de fonduri proprii, proporțional cu riscurile specifice activități desfășurate. IFN-urile vor fi obligate să aibă de zece ori mai mulți bani decât până acum pentru fiecare credit la care aplică dobânzi peste anumite plafoane. Concret, pentru fiecare 100 de lei oferiți cu titlu de împrumut, o IFN trebuie să-și asigure un capital social de 67 de lei. În prezent, acest plafon e de 6,7 lei.

Iată mai jos în ce cazuri IFN-urile vor fi obligate să asigure o suplimentare de capital!

Prin intermediul unui comunicat de presă, Patronatul Creditului IFN își exprimă convingerea că măsura este una care „țintește în fapt o zonă de răspuns la așteptările populiste și la presiunile din partea scenei politice”.

Patronatul Creditului IFN precizează faptul că, în opinia specialiștilor săi, intrarea în vigoare a propunerii de modificare a Reg. 20 în forma propusă pe site va produce efecte negative, directe și indirecte, ce vor fi resimțite de către societățile de creditare, de către clienții acestora, precum și de către întreaga societate, atât pe plan economic, cât și în plan social. Din perspectiva societăților financiare, impactul modificării Regulamentului în forma actuală va conduce la restructurarea activității de creditare și, în final, la radierea unor instituții financiare nebancare. Din perspectiva consumatorilor, impactul intrării în vigoare a propunerii legislative se va datora contracției puternice a sectorului IFN și lipsei unor oferte de creditare”, se arată în comunicat.

Ce zice Banca Națională:

„Sectorul IFN acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt, către segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate și acordate, preponderent, pe termen mediu și lung. (…) Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare”.




Ce zice Patronatul Creditului IFN:

„În cazul creditelor de tip on-line (atât de blamate pentru valorile DAE), formula DAE nu ar trebui să se aplice, deoarece ea constituie un element de comparație a ofertelor de credit de minim 12 luni. Aplicarea ei la un credit care se acordă pentru maxim o lună de zile duce la apariția unor anomalii matematice și la un rezultat cu efect negativ publicitar, dar care în realitate este de 12 ori mai mic.

Pentru un credit de 100 lei, pentru o perioadă de 30 de zile, DAE afișat conform formulei standard este de 4.114 %, dar costul real total al creditului este de 36 lei, adică de 36%.  Afirmațiile conform cărora pentru un împrumut de 1 leu trebuiesc returnați 4.000 lei sunt total nefondate, rău-voitoare și fără bază reală”.

Ce zice Banca Națională:

„Valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populație este de aproximativ 3.300 de lei, în timp ce valoarea medie a unui credit bancar către populație este de aproximativ 20.400 de lei.  Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. (…) Practicarea unor costuri de finanțare ridicate (rate de dobândă și comisioane), în special în cazul produselor de microcreditare sau credite de consum adresate populației, promovează un model de afaceri volatil, cu rate de neperformanță ridicate care creează totodată o percepție negativă asupra întregului sector al instituțiilor financiare nebancare”.

Ce zice Patronatul Creditului IFN:

„Nu există cazuri în care clienții activității de creditare on-line să fie executați silit imobiliar. (maximul creditelor acordate on-line este de 3.000 de lei, în timp ce pentru executarea silită imobiliară este necesar ca datoria să fie de peste 10.000 lei. Conform Codului de bune practici al PCIFN, membrii acestuia au plafonat voluntar costul total al creditului la nivelul sumei împrumutate, ceea ce face imposibilă executarea imobiliară”.




Ce zice Banca Națională:

„Pentru prima dată din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depășit 10% și este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 (corect – până în martie) reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015.  În anul 2016, ritmul de creştere al creditelor IFN (corect – a creditelor IFN) a depășit ritmul de creştere al PIB (corect – a PIB), în timp ce ritmul de creştere al creditelor (corect – a creditelor) acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB”.

(Mi-am permis să fac aceste corecturi fiindcă mi se par impardonabile într-un document oficial al BNR.)

Ce zice Patronatul Creditului IFN:

„Impactul modificării Regulamentului în forma actuală va conduce la restructurarea activității de creditare și, în final, la radierea unor instituții financiare nebancare, cu influență directă asupra următoarelor aspecte:

* Încasări mult mai mici la bugetul de stat și la bugetele de asigurări sociale. IFN-urile fiind societăti ce achită anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contribuții salariale

* Închiderea IFN-urilor ar însemna trimiterea simultan în șomaj a unui număr de aproximativ 10.000 angajați, adică o presiune imensă asupra bugetului.

* Trimiterea în șomaj a 10.000 angajați, produce (corect – fără virgulă) un impact financiar și asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numărul celor afectați să fie mult mai mare.

* Măsura adoptată în această formă va crea instabilitate financiară și nesiguranță în rândul celor aproximativ 1 milion de persoane împrumutate la IFN-uri”.

Ce mai zice Banca Națională:

„Aceste modele de creditare sunt utilizate pe palierul creditului de consum și se întâlnesc și la nivel european, autorităţile care deţin competenţe de protecţia consumatorului intervenind, prin lege, în unele state membre chiar prin instituirea unor plafoane pentru costul maxim suportat de debitor. Aceste plafoane pot ajunge la valori relativ ridicate (200% Slovacia, 453% în Slovenia sau 0,8% pe zi în Marea Britanie). Polonia, a cărei economie prezintă o serie de similitudini cu cea a țării noastre, a adoptat limite asupra ratei DAE practicate de instituțiile financiare nebancare. Metodologia poloneză are în vedere limitarea directă a costurilor creditelor prin plafonarea fiecărui element component al creditului (dobânda și costurile nondobândă)”.

Ce zice Patronatul Creditului IFN:

„Din perspectiva consumatorilor, impactul intrării în vigoare a propunerii legislative se va datora contracției puternice a sectorului IFN și lipsei unor oferte de creditare și va implica:

* Apariția unei categorii de persoane care vor deveni “neeligibili” (exprimare defectuoasă) pentru orice formă de creditare bancară, ceea ce va duce în final la imposibilitatea desfășurării proiectelor personale sau chiar la nesoluționarea unor urgențe, fapt datorat lipsei ofertei reale de creditare, în condițiile în care băncile au condiții extrem de restrictive, de multe ori fără corespondență cu realitatea și multă birocrație”.



Be the first to comment on "De ce vrea BNR să taie craca de sub picioare instituțiilor financiare nebancare"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*