În mintea lui Moon Ribas sau de ce vor oamenii să fie cyborg

Share This:

Secole la rând oamenii și-au imaginat mașinării care să le ușureze viața și care să-i ajute să afle sensul existenței. Când le-au făurit și-au dat seama că tehnologia e alunecoasă și că ceea ce construiau azi își pierdea valabilitatea în câțiva ani. Barierele științei erau sparte mereu și oamenii trebuia să țină pasul cu noile descoperiri. Mintea umană a creat noi dispozitive, mai sofisticate, care să răspundă nevoilor tot mai crescute ale omenirii. De la simpla deplasare din punctul A în punctul B, mințile luminate ale planetei au imaginat și creat mașinării care să-i transporte pe oameni în spațiul cosmic, însă imaginația lor nu s-a oprit aici. Acum, oamenii vor să fie cyborg și, al naibii să fiu, au argumente care chiar stau în picioare.

Când rostești cuvântul cyborg te gândești la filmele alea americane de duzină în care eroii principali sunt dotați cu implanturi hi-tech care îi transformă în arme perfecte. Nu simt nimic, au înfățișare de roboți și sunt făcuți doar să execute ordine. Mașinării ideale de ucis. Conceptual, cuvântul cyborg vine din alăturarea termenilor cibernetic și organism. Organismul cibernetic a fost creat pentru a defini oamenii care se modifică pentru a supraviețui în spațiu. În secolul în care ne aflăm, cyborg nu se referă doar la mixul fizic dintre om și mașină, ci a căpătat încă două valențe. Psychological Cyborg definește omul care simte că e conectat cu tehnologia. De exemplu, atunci când ți se descarcă telefonul ai tendința să spui „am rămas fără baterie”. Neurological Cyborg definește omul „modificat” la nivel mental, cu ajutorul ciberneticii, pentru extinderea percepției asupra lumii înconjurătoare.




Acum vorbim și de o nouă mișcare existentă la nivel mondial, cyborgism (sau artă cyborg), care militează pentru drepturile oamenilor de a deveni cyborgi. Dar, de ce ar vrea oamenii să devină ciborgi? Cred că răspunsul la această întrebare ni-l pot oferi Moon Ribas, o artistă catalană care și-a implantat senzori în corp pentru a percepe fiecare cutremur terestru mai mare de 1 pe scara Richter, și Neil Harbisson, primul om de pe Pământ care a fost recunoscut de guvernul țării sale ca fiind cyborg.

Moon Ribas (31 de ani) a iubit dintotdeauna dansul. Ca artist a căutat mereu noi abordări în a-și expune actul artistic în fața publicului. Ribas consideră că arta e destul de conservatoare pentru secolul 21. „Artistul nu mai are nevoie să folosească tehnologia ca unealtă în opera sa. Putem deveni tehnologie, pentru a crea simțuri noi, pe care să le transpunem apoi în actul artistic”, spunea Moon Ribas într-una din prezentările sale. Susținătoare ferventă a noului val artistic apărut la mijlocul anilor 2000, la Londra, artista catalană a fondat, împreună cu Neil Harbisson, Cyborg Foundation, o organizație nonprofit care are menirea de a-i încuraja pe oameni să experimenteze noi simțuri cu ajutorul tehnologiei implantate în corpul uman.

Din 2013, Moon Ribas are în brațul stâng un dispozitiv conectat la o aplicație de mobil care îi permite să simtă fiecare cutremur de pe Pământ. Senzorul nu are nici o funcțiune practică, de alertare a populației. Cu ajutorul lui artista se conectează cu mișcările plăcilor tectonice pentru a crea noi numere de dans. Brațul ei vibrează, în timp real, la fiecare seism mai mare de 1 pe scara Richter. Această interacțiune a ei cu planeta e adusă în fața publicului prin două acte artistice unice. Așteptând cutremurele este un număr de dans pe care Moon îl interpretează liber, în funcție de intensitatea fiecărui seism. De obicei se postează într-un spațiu public și așteaptă primul cutremur produs pe glob. Apoi începe să danseze pe ritmul impus de plăcile tectonice. „E ca un duet între mine și Pământ. Planeta stabilește ritmul, iar eu dansez, îi interpretez mișcările”, spune Moon.

Seismic percussion este un spectacol de percuție. Ritmul în care bate la tobe e dictat tot de mișcările telurice. În acest caz, spune Moon, Pământul e compozitorul acestei opere.

De-a lungul acestor ani a avut și experiențe neplăcute. Ribas și-a dat seama că senzorul din brațul ei o conectează și la suferința oamenilor loviți de seismele devastatoare pe care le percepe. Experiența cutremurului de 7,8 pe Richter din Nepal, din anul 2015, a fost cu adevărat traumatizantă. „A fost ca și când aș fi fost acolo. M-am simțit conectată cu acei oameni care au suferit cumplit în timpul acelui cutremur”, a spus ea, conform qz.com.




Dar asta nu a fost de ajuns pentru  artista spaniolă. De anul trecut și-a implantat un senzor și în brațul drept, pentru a simți, în timp real, activitatea seismică a Lunii. „Acest lucru îmi permite să fiu și aici, și în spațiu”, spune Moon.

Moon Ribas, în timpul implantării senzorului care îi permite să simtă cutremurele de pe Lună

De ce a vrut Moon Ribas să fie cyborg

Cum am spus mai devreme, Moon a iubit întotdeauana dansul. A urmat cursurile Dartington College of Arts din Marea Britanie, unde a studiat „Movement Medicine Dance”, un soi de „terapie prin dans”. A fost fascinată de mișcarea planetelor și s-a gândit că ar fi grozav dacă ar putea transpune acest „dans al sferelor” într-un act artistic. Așa că și-a modificat corpul, adăugându-i noi simțuri, pentru a-și putea modifica mintea.

Sunt multe lucruri care se mișcă și în moduri diferite. Pământul nu are doar mișcări circulare, se și scutură prin cutremure. E o mișcare gigantică, masivă, care de cele mai multe ori nu e perceptibilă. Așa că scopul meu a fost să transform această mișcare uriașă în corpul meu”.

Moon este convinsă că omul ar trebui să înceteze să mai confere noi funcțiuni mașinăriilor din viața sa și să înceapă să-și dezvolte el însuși noi simțuri. În loc să folosim tehnologia, putem deveni noi înșine tehnologie. Luând exemplul animalelor, care percep diferit lumea care ne înconjoară (unele pot zbura, altele pot vedea în infraroșu), omul are nevoie de un upgrade pentru a se conecta cu planeta.

Chiar cred că dacă ne-am extinde simțurile, pentru a percepe și înțelege planeta în moduri diferite, și comportamentul nostru față de ea se va schimba. Acum că sunt cyborg, nu mă simt mai aproape de mașinării, ci mai apropae de natură”, spune Moon.

Artista catalană a folosit cibernetica pentru a experimenta și alte simțuri pe propria piele. Împreună cu colegul și prietenul ei Neil Harbisson a realizat prima comunicare transdentară. Cu ajutorul unui implant dentar, denumit WeTooth, care folosește tehnologia bluetooh și codul Morse, cei doi au comunicat fără a rosti cuvinte. Într-o descriere plastică, fiecare dintre ei a „simțit” ceea ce partenerul de discuție a vorbit în gând.

Sao Paulo, 2016. Moon Ribas și Neil Harbisson comunică fără a folosi limbajul rostit. Credit foto: mesa.do

Neil Harbisson, primul om-cyborg vine la București

Neil Harbisson (33 de ani) este un artist catalan născut în Marea Britanie, mare susținător al drepturilor persoanelor care vor să devină cyborgi. S-a născut cu o afecțiune care nu îi permite să distingă culorile (acromatopsie). Neil și-a petrecut copilăria, dar și adolescența, în Catalunia, fiind capabil să perceapă lucrurile din jurul lui doar în alb și negru. În 2003, pe când studia la Dartington College of Arts a creat un senzor care transforma culorile în frecvențe sonore. El a memorat sunetul fiecărei culori și, din acel moment, a decis să-și atașeze acest senzor la cutia craniană. Antena care îi iese din craniu i-a fost implantată în secret, de doctori care nu și-au divulgat identitatea, deoarece intervenția chirurgicală fusese respinsă anterior de comunitatea medicală din Marea Britanie.

Cu ajutorul antenei, Neil poate percepe, prin unde sonore, culori vizibile, infraroșii și ultraviolete. În 2004, i s-a permis să apară în fotografia de pașaport cu antena atașată de craniu. Fiindcă antena sa nu e detașabilă, fiind considerată parte a corpului său, Neil a fost recunoscut de autorități drept primul om-cyborg cu „acte-n regulă” din lume. De-a lungul timpului, dispozitivul care l-a făcut celebru a primit noi funcțiuni. Conexiunea la internet îi permite să primească, din afara spațiului terestru, informații despre culori, imagini, videoclipuri, muzică sau apeluri telefonice direct în cortex, prin dispozitive externe cum ar fi telefoanele mobile sau sateliții.




Ei bine, acest om-robot vine la București pe 4 octombrie, la IMWorld 2017, cea mai mare expo-conferință pentru echipamente IT și soluții digitale, care va avea loc la Romexpo. „La IMWorld 2017, Neil Harbisson va vorbi despre renaşterea speciei umane. Discuţia va explora modul în care omul poate să participe activ la evoluţia speciei, nu prin utilizarea tehnologiei, ci prin transformarea acesteia în parte integrantă a corpului, oferindu-i simţuri suplimentare faţă de cele dobândite la naştere”, se arată într-un comunicat al organizatorilor acestui eveniment grandios. Dacă vrei să-l întâlnești pe omul-cyborg poți aplica AICI pentru un bilet de acces.

„Dacă nu ne îmbinăm cu tehnologia, atunci tehnologia va deveni atâ de inteligentă încât va fugi de la noi” – Neil Harbisson



Leave a comment

Your email address will not be published.


*