Opt lucruri pe care poate nu le știați despre Catedrala Mântuirii Neamului

Share This:

Catedrala Mântuirii Neamului este cea mai impunătoare biserică ortodoxă ce se construiește în România. Dar asta știți deja. În iunie 2017, când ar trebui să fie dată în folosință, va deveni al doilea lăcaș de cult din Europa, ca mărime, după Catedrala Sfântul Sava din Belgrad. Ideea construirii ei datează de acum mai bine de 150 de ani, iar istoria acestei construcții este fascinantă prin eforturile care au fost depuse pentru realizarea ei. Iată mai jos câteva lucruri pe care s-ar putea să nu le știți despre Catedrala Mântuirii Neamului.

Două monumente erau pe punctul de a fi distruse. Pentru construirea ei, două monumente importante din Capitală s-au aflat în pericol de a fi distruse. Primul e biserica din Dealul Mitropoliei de la numărul 21-25, ce poartă hramul Împăraților Constantin și Elena, ctitorită de Constantin Șerban Basarab la 1656. Ideea a aparținut comisiei speciale a Ministerului Culturii și Instrucțiunii Publice, întrunită în anul 1898, pentru a discuta găsirea unui amplasament pentru catedrală.

Ctitoria devenise monument istoric și reședință a Mitropoliei și a fost salvată doar fiindcă respectiva comisie și-a încetat activitatea odată cu demisia guvernului liberal (11 aprilie 1899). Al doilea monument care era să fie făcut una cu pământul a fost Mausoleul din Parcul Carol (monumentul eroilor comuniști).

În 2004 Patriarhia a primit în administrare 5,2 hectare de teren în parcul Carol pentru începerea lucrărilor la catedrală. Acestea presupuneau dezafectarea mausoleului și amplasarea lui în Parcul Tineretului, pentru a elibera locul pentru viitoarea catedrală.

Câteva plăci din granit au fost desprinse din monument, însă proiectul de relocare a fost contestat în instanță de primarul  general de atunci, Traian Băsescu. În urma demersului juridic, instanța a respins ideea mutării mausoleului, motiv pentru care Biserica Ortodoxă a fost nevoită să caute alt amplasament pentru catedrală.

A avut mai multe amplasamente. Primul loc propus pentru edificarea monumentalei catedrale a fost actualul bulevard Ion C. Brătianu din centrul Bucureştiului. Însă, în anul când se petrecea asta, 1884, bulevardul cu pricina era realizat doar până la Colţea şi era plin de clădiri. Proiectul a fost abandonat fiindcă presupunea exproprieri şi demolări în masă pentru realizarea acestei megastructuri.

Aproape 15 ani mai târziu se ia în discuţie din nou problema amplasamentului catedralei şi se propune demolarea Bisericii Sf. Constantin şi Elena din Dealul Mitropoliei, ctitorie a lui Constantin Şerban Basarab. Propunerea nu a fost prea luată în seamă.

În 1929 se lansează ideea construirii catedralei pe actualul amplasament al Teatrului Naţional şi al Hotelului Intercontinental, ambele construcţii nefiind nici măcar în proiect la acea dată. Locul era viran şi, teoretic, îndeplinea toate condiţiile pentru a găzdui această construcţie. Însă, discuţiile aprinse din epocă referitoare la edificarea acestui lăcaş în buricul oraşului au dus la abandonarea ideii.

Pasat în toate părţile, patriarhul Miron Cristea a acceptat, cu jumătate de gură, amplasamentul din Dealul Mitropoliei (Piaţa Bibescu Vodă). Însă, criza economică ce a lovit toată Europa în acel an a pus punct oricărui proiect de construire.

Până în Revoluţia din 1989, realizarea Catedralei Mântuirii Neamului a fost un subiect tabu. Regimul comunist nici nu voia să audă de aşa ceva, ba a făcut tot posibilul să distrugă biserici. Aşa că, abia după ce s-au liniştit apele, în mai 1995, Consiliul Naţional Bisericesc a cerut acordul autorităţilor române pentru construirea catedralei pe un teren de 4,5 hectare, deţinut de Mitropolie în Parcul Carol (lângă Monumentul Eroului Necunoscut).

În februarie 1996, prin hotărâre de guvern, Executivul decide alocarea de fonduri pentru elaborarea studiilor de fezabilitate aferente acestui proiect, pe acest amplasament. Însă nici de această dată lucrurile nu au mers mai departe.

Citește și: 20 de cadouri inteligente sub 100 de lei pentru copilul tău de Crăciun

După mai mulţi ani de presiuni şi insistenţe pe lângă forurile superioare ale statului, oamenii Bisericii au constatat că nu au cu cine să edifice acest lăcaş pentru creştinii ortodocşi. În 1998 se propune un alt teren pentru catedrală, iar în ianuarie 1999 Patriarhia acceptă 2 hectare de teren în Piaţa Unirii (la poalele Dealului Mitropoliei).

Numai că, Primăria Capitalei trece peste decizia Guvernului şi se opune, pe motiv că solul din acea zonă nu permite construirea unei clădiri atât e impunătoare. Edilii Bucureştiului propun mutarea construcţiei 100 de metri mai spre sud. Acest lucru însemna, însă, anularea tuturor studiilor şi concursurilor de arhitectură făcute până atunci. Bani aruncaţi în vânt.

Doi ani mai târziu, catedrala primeşte al amplasament, pe bulevardul Unirii, la intersecţia străzii Mircea Vodă cu strada Nerva Traian. În noiembrie 2001, Consiliul General al Municipiului Bucureşti votează trasmiterea terenului de 4,1 hectare în administrarea Patriarhiei Române, care demarează un nou concurs de arhitectură.

Însă, de această dată consilierii generali se zgârcesc şi reduc suprafaţa alocată iniţial la doar 2,9 hectare, lot insuficient pentru edificarea construcţiei şi a anexelor. Aşa se ajunge din nou la Parcul Carol, în aprilie 2003, când se alocă 5,2 hectare pentru ridicarea monumentului ortodoxiei româneşti, în locul Mausoleului din parc. Şi acest proiect este abandonat, după intervenţia Primăriei Capitalei, care s-a opus dezafectării şi mutării Monumentului Eroilor Comunişti.

În martie 2005, prin OUG, Guvernul României decide alegerea Dealului Arsenalului ca loc de amplasare a Catedralei Mântuirii Neamului, simbol al celor 2.000 de ani de creştinism pe pământ românesc. În 29 noiembrie are loc sfiinţirea locului şi punerea pietrei de temelie. Lucrările efective vor începe la 23 decembrie 2011.

O catedrală, șase patriarhi. Realizarea monumentalei catedrale a fost dezideratul a șase patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. De fapt, șase este numărul total de patriarhi pe care i-a avut România Mare. Patriarhia Română a luat ființă în 1925, iar cei șase conducători ai săi au fost, în ordine cronologică: Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977), Iustin Moisescu (1977-1986), Teoctist Arăpașu (1986-2007), Daniel Ciobotea (2007-prezent).

Cea mai mare donație anonimă. De-a lungul celor peste 150 de ani s-au făcut nenumărate chete naționale pentru asigurarea finanțării edificiului. Autoritățile bisericești au apelat atât la stat, cât și la credincioși pentru a strânge bani de catedrală. În funcție de posibilitățile lor, românii au contribuit și atunci pentru realizarea acestui vis al Bisericii Ortodoxe Române.

Către sfârșitul anului 1903, Monitorul Oficial al României anunța că prima donație privată pentru catedrală a fost făcută de un domn care dorește să rămână anonim, iar suma cedată se ridică la 192.500 de lei. La acea vreme această sumă era colosală. Cu acești bani puteai cumpăra 712.962 de pâini de un kilogram, 144.736 de kilograme de carne de porc sau 106.944 de găini de țară.

Beton cât pentru zece blocuri. Pe parcursul ridicării sale, catedrala va „înghiți” 100.000 de metri cubi de beton, adică tot atât cât e necesar pentru ridicarea a zece blocuri cu zece etaje.

A doua clădire din ţară ca înălţime. La deschiderea sa, programată în iunie 2017, Catedrala Mântuirii Neamului va deveni a doua construcţie din ţară ca înălţime (120 de metri). Ea e întrecută doar de turnul de birouri Sky Tower (137 metri), situat în cartierul Aviaţiei, zona Aurel Vlaicu.

Catedrala, încălzită exclusiv electric. La dimensiunile ei impresionante (120 metri lungime, 70 metri lăţime, 120 metri înălţime), e cel puţin dubioasă alegerea sistemului de încălzire. Proiectanţii au ales variata încălzirii electrice, prin corpuri statice, radiatoare şi panouri radiante electrice, dar şi radianţi electrici în infraroşu de joasă frecvenţă. Pe lângă aceste echipamente, catedrala va beneficia de aparate de aer condiţionat care, în timpul iernii pot fi comutate pentru a difuza aer cald. Aş vrea să văd cum arată o factură de energie electrică pentru acest lăcaş de cult.

Garanţie 500 de ani. Catedrala a fost proiectată şi construită să dăinuie cel puţin 500 de ani, spun constructorii. La tehnologia de azi şi la materialele de construcţii care există în prezent, 500 de ani par extrem de puţini. Ca şi comparaţie, catedrala din Montserrat (la 30 km de Barcelona) e construită pe la 1300, din blocuri mari de piatră ridicate cu scripeţi. Biserica primeşte mii de turişti în fiecare lună, fără nici un fel e problemă, la peste 700 de ani de la deschiderea sa.




3 Comments on "Opt lucruri pe care poate nu le știați despre Catedrala Mântuirii Neamului"

  1. Eu n-am citit niciunde in Noul Testament vreun indemn al lui Isus catre oameni sa construiasca temple, biserici, alte locasuri maiestuase, in cinstea Domnului.
    In acest caz, unde scrie acest lucru?!

  2. Nici eu nu am citit pe undeva ca trebuie dati bani de la guvern pentru betivi, putori si lenesi, sub forma de ,,Ajutor social „.

  3. Dar Templul lui Solomon nu a fost tot o constructie monumentala?Ati vazut partea din zid care a dainuit pana acum?

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.