Revoluția fiscală. Pe cine va afecta și pe cine nu mutarea contribuțiilor sociale

Credit foto: 123RF.com

Share This:

Nu putem noi protesta, cât ne pot ei sfida. Ar fi fost un titlu inspirat în situația de față, a revoluției fiscale promovate de Guvernul Tudose împotriva propriilor cetățeni. Mutarea contribuțiilor sociale, de la angajator la angajat, e o măsură care produce efecte din prima zi a anului viitor. Ea nu mai poate fi retrasă, deși a fost combătută cu putere de toți cei care muncesc în această țară. Poate și de unii care doar se fac. În sfârșit. În cele ce urmează vă voi spune pe cine afectează această modificare radicală a taxării veniturilor și ce trebuie să faceți, de luna viitoare, pentru a nu vă trezi cu somații de la Fisc.

Mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat e o idioțenie care nu are justificare. Totuși, guvernul lu’ pește prăjit a găsit una. Sau chiar două. Prima ar fi că mutarea îi va face pe angajați mai responsabili și va elimina tentația patronilor de a nu achita contribuțiile angajaților. Ca și efect imediat (în teorie) încasările vor crește, fiindcă vor reflecta dimensiunea reală a veniturilor românilor. A doua, care e strâns legată de prima, e că sistemele de sănătate și pensii vor avea bani grămadă pentru a funcționa ceas. Pe mine, ca și contribuabil, aceste argumente mă lasă complet rece. Statul trebuie să aibă un sistem eficient de colectat taxe, dar să nu mă pună pe mine să duc banii cu sacoșa la finalul fiecărui trimestru.

Chestia cu mutarea contribuțiilor sociale stă cam așa: de anul viitor, românii care înregistrează venituri din activități independente, din asocieri cu persoane juridice, din chirii, din investiții, din activități agricole, din dobânzi, din dividende etc. trebuie să plătească o contribuție de sănătate (10%). Dacă până acum, aceste contribuții nu erau percepute, din ianuarie 2018, cei care au contracte de colaborare, deci în afara celui de muncă, trebuie să adune toate veniturile din contractele de prestări servicii sau drepturi de autor înregistrate în 2017, să le înscrie în Formularul 600 și să le depună la organul fiscal din localitatea de domiciliu.

Veniturile astfel înregistrate trebuie declarate până cel târziu la data de 31 ianuarie 2018. După înștiințare, Fiscul va emite o decizie de impunere, în urma căreia toți cei care au obligația declarării veniturilor din aceste activități vor afla câți bani au de achitat pentru CASS. Plata contribuțiilor sociale se face o dată la trei luni, însă cel târziu în data de 25 a ultimei luni din fiecare trimestru. Nu, nu poți plăti în fiecare lună, iar asta înseamnă că trebuie să strângi la ciorap contruibuția pe trei luni și să te duci să o verși în capul celor de la Fisc. Sau să o achiți în avans pe trei luni, dacă te ține brăcinarul. În momentul de față nu îmi e clar dacă poți achita online, ca să nu stai ca boul ca cozi.

Cât vei plăti la stat pentru CAS și CASS

„În anul 2018, conform unei modificări aduse articolului 155 din Codul fiscal, baza de calcul anuală a contribuției de sănătate este 12 x salariul minim brut pe țară, respectiv suma de 22.800 lei. (Salariul minim brut pe țară va fi 1.900 de lei începând cu 1 ianuarie 2018 – n.n.). Contribuția anuală la sănătate este în valoare de 2.280 lei, corespunzător unui procent de 10%, iar aceasta se achită în patru rate egale în data de 25 a ultimei luni din fiecare trimestru, similar procedurii urmate de persoanele fizice autorizate de astăzi. Reținem că această sumă este datorată la plată indiferent de valoarea veniturilor diversificate realizate în anul 2018 și indiferent dacă persoana fizică are și calitate de salariat sau pensionar”, îmi spune consultantul fiscal Adrian Bența.

Cât privește contribuția la sistemul de pensii, aceasta se datorează în anul 2018 pentru mai puține categorii de venituri decât toate cele enumerate anterior. Astfel, nu se datorează contribuții la pensii pentru venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din contracte civile sau venituri din cedarea folosinței bunurilor. „Dacă o persoană fizică realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri din activități independente, acestea sunt în sfera contribuției pentru asigurările sociale – pensii”, mai spune Bența.

Pentru veniturile obținute din activitățile enumerate anterior contribuția anuală la pensii va fi, din ianurie 2018, 25% din cumulul a 12 salarii minime brute pe țară (22.800 de lei). Asta înseamnă că vei achita la stat suma de 5.700 de lei. Și această sumă se plătește în patru rate egale, până cel târziu în data de 25 a ultimei luni din fiecare trimestru.

Aceasta este doar prima variantă pe care o puteți alege pentru stabilirea nivelului cotelor CAS și CASS. Guvernul României, în mărinimia lui, ne-a lăsat libertatea de a opta pentru calcularea contribuțiilor la nivelul salariului minim (exemplul de mai sus) sau în funcție de valoarea netă a tuturor veniturilor (din contracte de drepturi de autor, din profesii liberale, din dobânzi, dividende etc.). Ceea ce vreau să spun e că dacă în 2017 ai avut venituri în afara salariului în valoare de 100.000 de lei (sau, bravo ție, mai mari de atât) poți opta să ți se calculeze CAS și CASS la salariul minim brut pe economie. Asta înseamnă că veniturile tale la pensie vor fi mai mici decât ar fi dacă declari tot venitul net realizat.

Veștile bune la final

Mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat nu e o măsură chiar de speriat și vă explic de ce. Conform Codului Fiscal valabil începând cu ianuarie 2018, nu toți cei care au contracte în afara celui de muncă sunt obligați să plătească CAS și CASS pentru veniturile înregistrate. Sunt exceptați de la declararea veniturilor și de la plata contribuțiilor sociale românii ale căror venituri anuale cumulate din contracte de drepturi de autor, dobânzi, chirii, dividende, activități independente etc. nu depășesc plafonul de 22.800 de lei (baza de calcul). Prin urmare, dacă anul trecut ai câștigat bani din activități precum cele de mai sus, însă sumele nu depășesc 22.800 de lei, ura și la gară! – nu datorezi CAS și CASS.

Bineînțeles, poți opta să le declari, oricât de mici ar fi, până la 31 ianurie 2018, pentru a beneficia de „serviciile ireproșabile” oferite de statul român (pensie și asigurare medicală de stat). Această alegere e benefică celor care nu înregistrează venituri din salarii, ci câștigă bani din activități și contracte de colaborare sau activități și profesii liberale. Dacă nu plătești contribuție la fondul de sănătate, nu beneficiezi nici de asigurare medicală, nici de serviciile unui medic de familie, ci doar de servicii medicale de urgență (asigurate gratuit).

Majorarea artificială a salariilor

În cazul persoanelor care sunt angajate cu carte de muncă, dar au și venituri obținute din cedarea drepturilor de autor (cum sunt eu), angajatorii trebuie să le majoreze artificial salariile brute pentru ca acestea să-și poată achita contribuțiile. Practic, firma la care lucrezi nu mai plătește contribuții de sănătate și pensii pentru tine, căci statul i-a luat această obligație de pe cap, însă ea trebuie să-ți crească salariul proporțional cu suma pe care tu o ai de plătit la Fisc. Asta, dacă vrea să-ți păstreze același salariu net. Până acum, câțiva mari retaileri au anunțat că vor majora lefurile angajaților pentru ca aceștia să-și poată plăti CAS și CASS trimestrial.

Sper că ai aflat totul despre mutarea contribuțiilor sociale. Dacă nu, dă-mi de știre!



Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.