Zece lucruri care mă scot din sărite la metroul din București

Credit foto: David Muntean

Share This:

Sunt abonat al metroului din București fiindcă îl consider cel mai rapid mijloc de a călători prin oraș, indiferent de oră. Da, viteza de deplasare, nu confortul, e motivul pentru care nu-mi iau bicicletă (mașina e un obiectiv ceva mai îndepărtat) și motivul pentru care refuz RATB-ul. Nenorocirea e că, atunci când nu ai alternativă, când nu ai posibilitatea să alegi, ești forțat să te mulțumești cu puțin, iar în acest caz vorbim de un serviciu de tot râsul. Urăsc metroul din București fiindcă a fost construit fără viziune și pentru că aici pare că nu s-a schimbat nimic vreme de 25 de ani. Iată cele zece lucruri care mă scot din minți de fiecare dată când pomenesc cuvântul metrou.

Eliminarea cartelei de 62 de călătorii. Era, după părerea mea, cel mai bun titlu de călătorie, care asigura lunar 31 de călătorii (dus-întors) contra sumei de 35 de lei. Era abonamentul perfect pentru cei care folosesc metroul pentru a merge la serviciu și de la serviciu acasă. Fiindcă nimeni nu lucrează 31 de zile pe lună, înțelegeți că te mai puteai și abate de la drumul acasă-serviciu. Personal, câteodată îmi mai și rămânescu călătorii neutilizate. În ciuda acestui adevăr verificat de peste 100.000 de bucureșteni care-l foloseau zilnic, Metrorex a decis să-l elimine din ofertă. Explicația oficială a fost că vreo 200 de inși s-au plâns pe site-ul companiei că fie nu le ajung cele 62 de călătorii într-o lună, fie le rămân călătorii neconsumate, pentru care ar vrea banii înapoi. Păi, de ce naiba îl mai cumpărau dacă nu era potrivit pentru ei? În sfârșit. Varianta neoficială, care mi-a fost adusă la cunoștință de oameni din interior, este că acest tip de abonament nu era deloc favorabil Metrorex. Această cartelă se vindea în draci, însă costul aferent unei călătorii era prea mic (56 de bani/călătoria). În plus, măsura scoaterii ei din circulație a avut ca scop creșterea vânzării de abonamente lunare, care nu erau prea căutate de bucureșteni (circa 3% din cartelele vândute în fiecare lună erau abonamente lunare cu acces nelimitat).

Automatele de cartele defecte. Din luna martie a acestui an, cartelele de călătorie nu se mai pot achita cu cardul bancar la automate. Serviciul a fost suspendat de Metrorex dintr-un motiv care pe mine, ca și călător care umblă mereu fără cash, mă lasă rece: „În acest moment vechiul contract de prestări servicii bancare de tip POS este expirat şi se află în curs de finalizare documentaţia pentru procedura de achiziţionare a serviciilor bancare aferente activităţii comerciale (plata prin POS la casierii şi la automatele de vândut cartele şi direct la turnichet cu card bancar contactless). Pentru că soluţia de plată cu cardul bancar la AVC este complexă şi la prima licitaţie s-a prezentat doar o bancă, iar aceasta nu a îndeplinit condiţiile din caietul de sarcini, licitația s-a anulat, iar procedura de achiziţie se va relua foarte curând. Durata de desfăşurare a unei proceduri de achiziţie este mai îndelungată şi nu depinde de Metrorex”. Se pare că această procedură este foarte greoaie, de vreme ce acest răspuns primit de la oficialii Metrorex datează din luna iulie a acestui an. În acest moment poți, totuși, plăti cu cardul la casieriile câtorva stații de metrou.

Porțile de acces nefuncționale. Băi nene, au instalat porți de acces „moderne” în  mai toate stațiile de metrou, ca alternativă la sistemul învechit de turnicheți. Problema e că astea se strică des și al naibii să fiu dacă le repară cineva. Poarta de acces „modernă” de la stația Petrache Poenaru nu mai funcționează din luna mai a acestui an, dar nimeni nu se sinchisește să o repare. Au pus doar un afiș: „Aparat în revizie”. Prelungită, aș adăuga eu. Dar, stați liniștiți, Metrorex pregătește o surpriză celor care circulă cu metroul, o mutare care și-a pierdut caracterul de surpriză fiindcă e anunțată de la începutul acestui an. Poate ne fac cei de la Metrorex surpriza de Crăciun. Dacă nu cel de anul acesta, poate la cel de anul viitor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aerul irespirabil de pe peroane. Anul trecut am cerut Direcției de Sănătate Publică (DSP) să analizeze calitatea aerului din stațiile de metrou și să ia mostre din sistemul de ventilație din subteran. Convingerea mea este că aerul pe care îl băgăm în plămâni cât timp așteptăm trenurile de metrou este cel puțin la fel de nociv ca cel de afară. Cei de la DSP București au agreat ideea, însă mi-au dat două lovituri, aș zice sub centură. Ei nu pot lua probe decât de la intrarea în stațiile de metrou (nu de pe peroane), fiindcă nu au jurisdicție și legislație care să le permită asta. Când le-am spus că cei de la metrou le-ar putea permite accesul, căci sunt interesați de calitatea aerului respirat în subteram, mi-au mai tras una. Laboratorul lor ultrasofisticat nu e autorizat de unicul organism național de acreditare (RENAR) pentru a executa aceste determinări. Adică, le pot face, dar nu vor avea nicio valoare și nu pot fi folosite pentru obligarea Metrorex să ia măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului din stații. Asta chiar mă scoate din minți.

Accesul de la Unirii 2 nefuncțional. La începutul acestui an, centrul comercial Unirea din buricul Capitalei a obținut acordul Metrorex să execute lucrări de realizare a unui pasaj pietonal, care să lege stația de metrou de magazin. Suntem în luna noiembrie, iar pasajul nu dă semne că s-ar apropia de inaugurare. Contactați pe e-mail, reprezentanții Metrorex mi-au dat un răspuns cumplit: „Începând cu data de 21.01.2015, s-a închis parţial accesul în metrou la staţia Piaţa Unirii 2, scara fixă spre magazinul Unirea Shopping Center, în vederea executării lucrărilor la pasajul pietonal între staţia de metrou Piaţa Unirii 2 şi magazinul Unirea Shopping Center. Durata estimată a lucrărilor este de 5 luni. Aveți dreptate, Metrorex a solicitat grăbirea lucrărilor și sperăm în finalizarea lor în termenul stabilit”. Păi termenul a expirat!!



Scările rulante defecte. Nu obișnuiesc să stau ca baba pe scara rulantă, ci urc pe partea stângă în timp ce aceasta merge. Nu știu cum se face, dar tocmai atunci când sunt rupt de oboseală sau n-am chef să urc pe scări aceste instalații nu funcționează. Explicația e simplă: scările rulante sunt făcute de mâna omului și se mai strică și ele. „Pentru funcţionarea normală a scărilor rulante există un program de întreţinere preventivă. În cadrul acestui program, sunt prevăzute lucrări de întreţinere zilnică, revizii periodice şi reparaţii curente. Aceste lucrări se fac în baza planului de prestaţii anual, împărțit în programe de lucru lunare. Periodicitatea acestor lucrări se desfășoară în funcție de instrucţiunile stabilite de fabricant în cartea tehnică a scării rulante. În concluzie, o scară rulantă poate fi oprită – fără a fi defectă – pentru întreţinere, revizie sau reparaţie curentă, respectând Normele de Securitate şi Sănătate în Muncă”, îmi spun cei de la metrou.

Scara rulantă de la Dristor 1 e nefuncțională din luna mai (atunci e făcută poza). Un prieten îmi zicea că nici acum nu a fost înlocuită.

Scara rulantă de la Dristor 1 e nefuncțională din luna mai (atunci e făcută poza). Un prieten îmi zicea că nici acum nu a fost înlocuită.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțurile de la fix și la și jumătate. La oră fixă, prin difuzoarele de la metrou răsună vocea unei tipe care ne anunță să luăm atitudine față de comportamentul inadecvat al celor care călătoresc cu noi și să nu dăm bani la cerșetori, că avem „dreptul la o călătorie civilizată”. Pe lângă faptul că acest mesaj de interes public datează din anii ’80 (n-au făcut altul, în acord cu realitățile vremii, ci doar s-au mulțumit să fure voci), cei de la Metrorex mă sfătuiesc să iau atitudine, să nu rămân nepăsător dacă sunt martorul unor scene condamnate de lege. Adică, ce? Să fac pe polițistu’, ori pe paznicu’? (vorbim de ei ceva mai jos). La și jumătate apare un băiețaș care îmi amintește că n-am voie să fumez în metrou și pe peron, de parcă oamenii sănătoși la cap au nevoie de un sfat ca ăsta. Nu zic că aceste mesaje nu sunt utile, poate chiar obligatorii, însă cred că ar trebui să fie mai rare. Deci, băieți, mai răruț, că-i mai drăguț!

Paznicii de la metrou. Niciodată n-am să înțeleg de ce cheltuiește Metrorex zeci de milioane de lei în fiecare an pentru serviciul lipsit de sens oferit de firmele de pază. Acești oameni n-au niciun rol, în afară de cel decorativ, poate doar să te calce pe nervi când stau pe scaunele destinate călătorilor și când butonează telefoanele mobile. Personal am asistat la o încăierare în metrou între 5-6 băiețași de cartier, iar paznicul din metrou n-a luat nicio măsură. N-am ascultat îndemnul doamnei din difuzor (acela de a lua atitudine), ci am alertat primul angajat al firmei de pază pe care l-am găsit. E drept, era o femeie (prima pe care am văzut-o ocupând acest post), care mi-a răspuns că nu intră în atribuțiile ei să intervină. „Dar care sunt atribuțiile dumneavoastră?”, o întreb. „Păzesc metroul să nu fie vandalizat, să nu scrie nimeni cu carioca pe el”. Paf! Și pe mine cine mă păzește? (Cred că rugăciunea aia „Înger, îngerașul meu”).

Starea deplorabilă a stațiilor. Bucăți imense din tavan sunt rupte, iar în unele cazuri plafonul e complet îndepărtat; băncile de așteptare n-au fost schimbate niciodată, ci sunt acolo de la darea în folosință a megistralelor. Însuși Ceaușescu și-a odihnit fundul pe băncile astea, după vizitele de dinaintea deschiderii; apa curge șiroaie pe pereții unor stații (vezi Piața Romană), de ai impresia că stai în peșteri nu pe peroanele de la metrou; mirosul de urină îți mută nasul (încearcă stația Pipera), fiindcă personalul, dar și călătorii, își fac nevoile la capăt de peron, la intrarea în tunel. Cum e posibil să n-ai toalete în toate stațiile de metrou?

Scumpirea cartelelor. În 28 martie 2015, Metrorex a decis să majoreze cartelele de călătorie, în medie, cu 25%. Motivul invocat a fost insuficiența banilor necesari funcționării în condiții normale a serviciului de transport în subteran. Diminuându-se procentul de subvenții acordate de stat, compania se confrunta cu un gol de finanțare care s-ar fi simțit în calitatea serviciilor furnizate. Care calitate? Care servicii? Singurul lucru pe care îl fac cei de la metrou e să ne transporte din punctul A în punctul B și retur. În ce condiții, văd prea bine toți cei care folosesc acest mijloc de locomoție. Încă una și mă duc. Deși scumpirea ne-a scos din buzunar cu 25% mai mulți bani, veniturile încasate de Metrorex în urma acestei ajustări tarifare au crescut cu 8%. Compania a colectat în perioada ianuarie-iulie 2015 cu 11.560 de lei mai mulți bani decât în perioada similară a anului trecut, iar acest lucru, spun reprezentanții Metrorex, se datorează ajustării tarifare. Uau! Ce sumă imensă! Metroul merge ceas acum.




6 Comments on "Zece lucruri care mă scot din sărite la metroul din București"

  1. Nici bon fiscal nu se emite. Casieritele vorbesc non- stop la telefon.

    • @Elena. Există o prevedere în OUG 28/1999 care ne spune ce agenți economici nu trebuie să dea bon fiscal și pentru ce activități nu este obligatorie eliberarea lui. Printre aceste activități figurează și serviciile de transport în comun, pentru care se vând bilete sau cartele de hârtie. Nu mă întrebați care e logica sau explicația că nu am înțeles. ART. 2, litera e: (Se exceptează de la obligativitatea utilizării caselor de marcat fiscale) „transportul public de călători pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul”.

  2. Sa vezi ce misto e sa lucrezi in aerul…sa iti vezi colegii cu o imunitate nativa mai scazuta cum se prapadesc. De ce nu plecam? Pt ca…unora ne place ceea ce facem…putini. Restul? Avem rate de platit

  3. Daca vrei pot sa-ti completez si eu cele „10 porunci” care te enerveaza..!:
    11-nesimtirea calatorilor care desi in toate statiile exista cosuri de gunoi prefera sa arunce hartii..sticle..pet-uri…cutii de suc,bere…., ambalaje …etc pe jos pe peroane..in trenurile de metrou..pe escaladoare..etc!
    12-incapatanarea cu care calatorii folosesc anumite usi de acces in trenuri..desi sunt 24 de usi pe fiecare parte a trenului!
    13-gradul de „educatie si civilizatie” de care dau dovada anumiti calatori in relatiile lor cu angajatii METROREX….!
    14- „handicapurile” celor care lucreaza in zona Pipera..Preciziei care desi nu au nicio problema de sanatate..fac coada la lifturi…!

    Si ca un mic raspuns….la Pipera pentru personalul METROREX exista GRUPURI SANITARE..probabil ca mirosurile vin de la cei care se tot scapa pe ei prin locurile publice,prin presa…..!

    • @Alex. Da, lista e mult mai lungă. Mă bucur că ați completat-o. În legătură cu toaletele de la Pipera, cred și eu că personalul are acces la ele.
      Deci…am identificat vinovatul.

  4. Te pot lesne completa cu niste chestii …binenteles „minore” care ..sigur nu te vor scoate din sarite:

    NESIMTIREA CALATORILOR care desi TOATE statiile de metrou sunt dotate cu cosuri pentru ambalaje…sticle..resturi menajere etc prefera sa arunce pe jos si in trenurile de metrou…desi noapte de noapte se face curatenie atat in statii cat si in trenuri

    IMBULZIREA doar la anumite usi de acces in trenuri….desi trenurile au 24 de usi pe fiecare parte …

    COZILE CARE SE FORMEAZA la lifturile speciale pentru persoanele cu handicap fizic la statiile:PIPERA,AVIATORILOR si PRECIZIEI…

    MIROSUL DE URINA de la PIPERA cred ca vine ..de la calatorii care-si desfasoara activitatile prin zona…! Dupa stiinta mea personalul angajat al METROREX dispune de cateva grupuri sanitare in statia respectiva…! Asa ca..sunt multi care pe acolo se scapa pe ei in public(presa,bloguri…firme..etc)
    BICICLETELE in metrou…cum dracului ..merg cu bicicleta o statie cu metroul ca sa ma plimb in parc??Nu pot pricepe si pace !!!
    In rest ..numai de bine….!!!!

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.