În iulie 2015, când am folosit pentru prima dată serviciile Uber în România, scriam un articol în care subliniam punctele tari și punctele dezastruoase ale acestui serviciu. Au trecut doi ani și jumătate de atunci și părerea mea despre uberX, serviciul americanilor pentru utilizatorii din România, nu mai e aceeași. În acest interval, Uber s-a schimbat substanțial, iar multe aspecte ale serviciului nu sunt tocmai kosher. Uite ce spuneam în 2015 și ce cred acum!

Atunci îmi plăcea să cred că Uber practică un tarif apropiat de cele ale companiile de taxi. Uber avea tariful dinamic și în momentul intrării în București, însă atunci impactul lui nu era atât de mare ca în prezent. Exceptând câteva ore de lâncezeală între 12.00 și 15.00 și după ora 21.00, uberX te taxează suplimentar „din cauza cererii crescute” de șoferi-parteneri. În realitate, tariful flexibil e justificat de condițiile de trafic, care din 2015 și până azi s-au înrăutățit vizibil. Dacă în 2015 figurau ca înmatriculate în Capitală 1,19 milioane de vehicule, la sfâșitul anului 2017 numărul mașinilor cu număr de București depășea 1,45 milioane. Traficul aglomerat influențează direct creșterea tarifului Uber, iar ăsta e cel mai deranjant lucru pentru tine ca și client.

Mașini cu vechime mai mică de 7 ani. Așa era atunci, însă între timp Uber a extins vârsta mașinilor și acceptă autoturisme care au cel mult 15 ani vechime (inițial am scris zece, dar am fost corectat). Însă, acest criteriu de selecție a șoferilor-parteneri diferă de la oraș la oraș.

Nu strâmbă nimeni din nas că traseul e prea scurt. Acest lucru e cât se poate de fals. Șoferii-parteneri Uber sunt și ei oameni, iar condițiile de trafic din prezent sunt descurajante pentru fiecare dintre ei. Așa că, dacă mergi des pe distanțe scurte te poți trezi cu „note proaste” din partea lor (puține stele). La un rating scăzut (sub 4,2 stele) comenzile tale pot fi restricționate, căci sistemul te consideră un client problemă. Am sesizat acest tip de comportament celor de la Uber România, iar răspunsul lor a sunat cam așa:

„Până acum nu avem informații că ar fi o practică, dar vă putem spune că la Uber nu există noțiunea de cursă prea scurtă. Ne dorim ca serviciul să fie echitabil și pentru șoferii parteneri, tocmai de aceea avem un tarif minim de 10 lei la uberX și de 12 lei la UberSELECT”.

Nu plătești bacșiș. Nu mai e așa. Uber a introdus în august 2017 posibilitatea de a lăsa bacșiș șoferilor. Clienții pot contribui la bunăstarea șoferilor cu câțiva lei, la finalizarea cursei.

Șoferii Uber vin la timp. Nu înțeleg ce a fost în capul meu atunci când am scris asta. Șoferii Uber n-au cum să ajungă la timp fiindcă nu zboară. Și ei și alții sunt victimele traficului infernal din orașele mari. Ba acum vin și mai greu la destinație, întrucât numărul de automobile înmatriculate în cele patru orașe care au Uber a crescut cu peste o jumătate de milion în perioada 2015-2018.

Uber te penalizează doar dacă ești mârlan. Nu doar de asta. Te penalizează și dacă întârzii și nu trebuie să fii neapărat mârlan ca să nu cobori la timp din casă. Uber a introdus taxarea la minut în noiembrie 2017, care înseamnă o penalizare de 22 de bani pentru fiecare minut în care șoferul-partener te așteaptă în fața casei/blocului.

Bani neimpozitați. Nu e chiar așa. În 2015 nimeni nu înțelegea cum e organizat Uber în România, dar nici compania americană n-a fost prea interesată să lămurească lucrurile. Abia anul trecut a făcut un pas în față în sensul transparentizării activității sale în România. În urma comunicatelor de presă și a întâlnirilor cu jurnaliștii am putut afla care este adevărul în ceea ce privește banii pe care îi câștigă Uber în România și impozitele pe care le plătesc compania și șoferii parteneri. Între 20 și 25% din tariful unei curse este transferat în Olanda, la compania care deține tehnologia, bani care sunt impozitați acolo. Restul banilor proveniți din curse (între 75 și 80%) ajung la șoferii-parteneri. Pentru aceste sume, șoferii plătesc impozit statului român, fiind oganizați ca PFA sau SRL, contribuții sociale și TVA intracomunitar. În plus, Uber România plătește taxe și impozit pe profit în România pentru „activități de suport pasageri și șoferi, marketing și comunicare”. În România, Uber are 30 de angajați.

Ce e nou la Uber în România

În primul rând, Uber s-a extins în Timișoara, Brașov și Cluj-Napoca. În fiecare din aceste orașe a intrat în conflict cu firmele de taxi, care îi acuză pe americani de concurență neloială. uberX și uberSELECT sunt două servicii care nu beneficiază încă de o reglementare clară în România, însă până acum doar subsidiara Uber în România a fost interesată în a găsi o soluție de reglementare a activității sale. Autoritățile se fac că plouă. Poate nu iese șpagă.

Termenul de anulare a comenzii, redus. În același timp cu taxarea la minut a așteptării, Uber a redus și termenul de anulare a comenzii. Dacă în 2015 aveai cinci minute la dispoziție să refuzi comanda, fără să fii taxat pentru anulare, de acum ai la dispoziție doar două minute ca să te răzgândești pe gratis. Dacă depășești acest termen, vei fi taxat cu șase lei, bani care ți se extrag din contul bancar atașat contului de pe platforma online.

Tarif exact, din februarie 2018. De miercuri,14 februarie 2018, utilizatorii platformei Uber pot afla prețul exact al cursei, înainte de plasarea comenzii. Până acum, platforma oferea un cost estimativ al călătoriei. Oficialii Uber România spun că upfront pricing va include distanța până la destinație (incluzând aici opririle multiple), timpul estimat pe baza valorilor istorice de trafic, tarifarea dinamică (atunci când e cazul) și eventuale reduceri promoționale. Cică o cursă de la Dristor până la Gara de Nord, la orele de vârf, va fi 15,63 de lei, iar una de la Piața Victoriei până la aeroport va fi 26,09 lei. Eu până nu văd nu cred.

Plata cash a curselor. În septembrie 2017, Uber a lansat în România plata în numerar a curselor. Proiectul a fost unul pilot, destinat celor care nu au încercat niciodată serviciul. Reprezentanții companiei sperau astfel să-i convingă atât pe cei care nu erau clienți Uber, cât și pe cei care folosesc mai rar cardul bancar, să intre în aplicație și să rămână acolo. Nu știu ce rezultate au obținut cu această mutare, dar voi întreba (dacă interesează pe cineva).

Comunicarea prin chat cu șoferul. Din august 2017, clienții și șoferii-parteneri pot comunica prin funcția chat disponibilă în aplicație. Până acum, comunicarea se făcea exclusiv prin apel audio.

Destinații multiple. Până acum, pasagerii care doreau să facă mai multe opriri puteau să schimbe adresa în aplicație când ajungeau la prima destinație, sau să introducă adresa intermediară într-o aplicație externă de navigație, ceea ce complica experiența UBER. Azi, pasagerii pot adăuga până la trei destinații atât înainte de începerea cursei, cât și în timpul acesteia. Pentru a folosi noua funcție, trebuie să apeși butonul „Unde mergi” + „Adaugă destinațiile tale”. La fiecare oprire șoferul-partener va confirma oprirea în aplicație, iar traseul spre următoarea destinație se va configura automat. Reprezentanții Uber România recomandă pasagerilor să nu petreacă mai mult de trei minute la fiecare oprire.

Se lansează Uber EATS. Un nou serviciu de a Uber care va permite livrarea de mâncare acasă la utilizatorii serviciului. Șoferii-parteneri vor juca rol de curieri de preparate culinare provenite de la restaurante și fast-food-uri partenere. Serviciul a fost lansat mai întâi în California, în 2014. În România va fi disponibil, în primă fază, în București.

Primele mașini electrice. La sfârșitul acestei luni, clienții Uber din București vor fi primii care vor testa serviciile furnizate de mașini 100% electrice. UberGREEN e noul serviciu disponibil clienților din România și a fost testat deja la Paris, dar și în orașe din Elveția, Portugalia și Africa de Sud.