Nu am pretenția că am găsit răspuns la întrebarea „de ce sunt românii așa cum sunt?”. Dar am căutat să identific câteva lucruri pe care doar românii le au și care sunt reprezentative pentru larga majoritate a conaționalilor noștri. Deși nu-mi place, m-am regăsit în multe dintre aceste situații.

• 86,5% dintre români se declară creștini ortodocși (potrivit ultimului Recensământ al populației – 2011). Doar 59% dintre ei spun că merg la biserică măcar o dată pe lună (cea mai mică pondere dintre toate celelalte confesiuni din România), iar ceilalți recunosc că le frecventează doar la sărbătorile legale.
• Nu mai puțin de 96% din români cred în existența lui Dumnezeu. În același timp, 61% din conaționali urmăresc horoscopul și unul din trei dintre ei crede în capacitatea lui de a anticipa evenimentele.

• Aproape 98% din românii creștini ortodocși sărbătoresc Paștele în stil tradițional (ouă roșii, preparate din carne de miel, mers la biserică de Înviere), deși nu știu că sacrificarea mieilor nu are nici o legătură cu această sărbătoare. Aflați în acest articol de unde vine obiceiul sacrificării mieilor. Recent, însuși Papa Francisc a făcut un apel către creștinii din întreaga lume să renunțe la această barbarie în preajma sărbătorilor pascale.

• 46% dintre români cred că ne-ar fi fost mai bine cu Ceaușescu la conducerea țării și l-ar fi votat în 2014, conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, în aprilie 2014. Chiar dacă cei mai mulți dintre români ar fi votat împotriva executării dictatorului, ei cred, totuși, că acesta și-a meritat soarta.

• 75% dintre români cred că Armata Română este cea mai de încredere instituție executivă a statului, conform unui studiu recent, realizat de INSCOP la cererea ziarului Adevărul. Cu toate acestea, cei mai mulți deplâng slaba înzestrare a forțelor armate și compromisurile pe care le fac liderii politici pentru a așeza România la masa marilor puteri ale lumii (vezi scutul de la Deveselu).

• Mai bine de jumătate din șoferii români își cumpără mașini second hand, de obicei din străinătate (Germania, Austria). România a ajuns, astfel, cimitirul de mașini al Uniunii Europene, dacă privim datele reci ale Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor: 4,9 milioane de autoturisme figurau în evidențe la sfârșitul anului 2014, dintre care 2,92 milioane aveau o vechime mai mare de 12 ani. Datele oficiale ale instituției arată că lunar sunt înmatriculate între 15.000 și 20.000 de autoturisme second hand, în timp ce numărul mașinilor noi înscrise nu depășește 6.000 de unități lunar.

• Deși nu s-a făcut un studiu sau o cercetare de piață pentru asta, poți vedea oricând pe drumurile publice cum șoferii români reduc viteza când se apropie o mașină de poliție. Viteza de rulare scade până la 50 km/h, chiar și pe drumurile unde limita de viteză e 90 km/h.
• 58% din români știu precis că Pământul se învârte în jurul Soarelui. Bravo lor, dar nu e o știre de senzație! Cu adevărat surprinzător este că, la un moment dat, restul de 42% susținea varianta contrarie. Iată aici și o părere argumentată. Hmmm…

• În 2014, românii au cumpărat nu mai puțin de 2,5 milioane de telefoane inteligente, al căror preț de achiziție se situează între 1.200 și 4.800 de lei. Cei mai mulți dintre ei au aplicat pentru un abonament de voce și Internet cu o valoare de peste 25 de euro/lunar, pentru a achiziționa telefonul la 30-40% din valoarea sa. Tragedia e că ei sunt și acum convinși că au făcut o afacere. În realitate, prețul telefonului se regăsește în costul abonamentului. Uneori, acesta din urmă depășește prețul aparatului fiindcă se întinde pe cel puțin 24 de luni. În tot acest timp, salariul mediu net în România se încăpățânează să nu depășească 1.800 de lei.

• Un procent impresionant de români care merg la mare în vacanța de vară (42%) aleg cazarea all inclusive. Reprezentanții hotelurilor din țară și din străinătate spun că cei care plătesc pentru „tot tacâmul” își pun în farfurii de două-trei ori mai multă mâncare decât pot mânca.
• Apetența românilor pentru mâncare ar putea fi confirmată dacă s-ar face un studiu care să arate de ce, la restaurant, conaționalii noștri aleg preparatele în funcție de cât de mari sunt porțiile și nu după gustul sau calitatea lor. Ați sesizat acest comportament? Eu da.

• Dacă mergi des la cumpărături în supermarket și petreci ceva timp să-i analizezi pe cei din jur, vei vedea că românii își umplu coșurile cu produse pe care, acasă, nu au timp să le consume în termenul de valabilitate de pe ambalaj. Produsele oferite cu discount (în genul 1+1), încurajarea cumpărăturilor la „snop”, nu la bucată, degustările oferite de magazine, muzica și răcoarea plăcută din supermarket – toate te îmbie la cumpărături fără limite. A, și mai e ceva. Nu ați simțit o plăcere ieșită din comun când împingeți cărucioarele de cumpărături? Da, și ăsta e tot marketing, unul care lucrează în plan psihologic.

• Cu siguranță ești român dacă, în loc să-ți parchezi BMW-ul în parcarea subterană de peste drum, îți lași bolidul pe trotuar să se împiedice de el toate babele și mamele cu copii de țâță. Nu trebuie să faci un studiu pentru a verifica asta, ci doar să ieși la plimbare prin orașele mari din țară.

• Jumătate din tinerii români de peste 18 ani locuiesc în același imobil cu părinții lor, conform unui studiu recent și aproape 40% din ei declară că vor să emigreze, fie temporar, fie definitiv. Cam nasol.

• În ciuda acestui raport, România are cei mai mulți proprietari de locuințe din Europa (96% din populație). Cei mai mulți români consideră că obiectivul principal în viață este cumpărarea/construirea unei case, pe care să o dețină în proprietate. Lucrurile stau cu totul altfel în țările europene, unde se constată o rată ridicată de persoane care locuiesc în chirie (56% – Elveția, 46% – Germania, 42% – Austria, 32% – Marea Britanie). Media europeană (în statele UE) – 70,9% din populație deține o locuință în proprietate.

• Românii sunt printre cele mai ospitaliere popoare care au trăit vreodată pe pământ. Nu o spunem doar noi, ci și străinii care ne-au călcat pragul sau care ne-au luat avuțiile. Ospitalitatea asta, specifică românească, ne-a adus mai multe belele și, de cele mai multe ori, ea se transformă în sluj. „Decât o viață în genunchi, mai bine o moarte în picioare”, zice un proverb, al cărui autor nu-l cunosc. Poate mă ajutați voi.

• Mai bine de jumătate din populația țării (53%) e de acord cu legalizarea prostituției, susținând că, astfel, sexul plătit ar fi monitorizat mai bine, iar cei/cele care practică acest „sport” nu ar mai fi un pericol pentru sănătatea partenerilor de ocazie. Cu toate acestea, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a respins un proiect de legalizare a prostituției, pe motiv că această practică e inacceptabilă într-o țară religioasă cum e România.

• Iubim Netul, doamnelor și domnilor, însă doar jumătate din gospodăriile din România sunt conectate la Internet. În același timp, doar 61,6% din conaționalii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au folosit măcar o dată calculatorul. Dar asta nu e tot, căci, paradoxal, România se află pe poziția a doua în Europa  (după Lituania) și pe locul șase în lume la cea mai mare viteză de download (68,69 Mbps). Și dacă mai voiați un motiv de „UAU”, ei bine, cea mai mare viteză de descărcare de pe Internet e în… Bragadiru, Ilfov (175,42 Mbps).

• Suntem „ieftini” de tot când vine vorba de răsplata muncii. Datele Inspecției Muncii (martie 2015) arată că aproape 30% din angajații de la noi sunt plătiți cu salariul minim pe economie (1.050 lei brut). Ceea ce ne poate determina să susținem că sărăcia este un lucru care ne definește ca popor. Vreți mai multe cifre? Statisticile Guvernului României arată că 4,6 milioane de români trăiesc în sărăcie sau la limita ei. Pentru a combate acest flagel, autoritățile vor să creeze locuri de muncă (cum, nu-mi dau seama) și să sporească ajutoarele sociale (grozav!).

• Aproape 78% din români cred cu tărie că statul este cel mai prost administrator al fondurilor publice și că e generator de probleme, nu de soluții. Cu siguranță, statul are nevoie de funcționari și consultanți financiari mai bine pregătiți, dar ar trebui să vedem fiecare bârna din ochii noștri. Aproape jumătate din populația activă a țării are datorii la bănci. Creditele, luate în perioada de boom bancar (doar cu buletinul sau în valută „prietenoasă”), au devenit o povară cumplită pentru circa 4 milioane de români. Poate că și noi avem nevoie de consultanți financiari mai buni.