Pământul este un organism viu, care produce resurse pentru ca viața noastră să fie posibilă. Planeta pe care, independent de voința noastră, ne-am născut are o capacitate remarcabilă de regenerare. Însă, aceasta s-a redus considerabil de-a lungul deceniilor, din cauza acțiunilor omului.

Pe 29 iulie 2019, oamenii au epuizat resursele generate de Pământ pentru acest an, cu 5 luni mai devreme decât ar fi normal.

Ziua în care se termină resursele generate de Pământ, Earth Overshoot Day (n.r. EOD – Ziua Suprasolicitării Pământului), marchează data când solicitările umanității depășesc capacitatea de regenerare a Pământului în acel an. În ultimii 20 de ani, această zi a ajuns să fie cu trei luni mai devreme, recordul fiind anul acesta, pe 29 iulie. Asta înseamnă că umanitatea folosește în prezent natura de 1,75 ori mai rapid decât ecosistemele planetei noastre se pot regenera, se arată într-un comunicat al WWF România.

Da, suntem ca lăcustele, dar nu pentru că mâncăm mult, ci pentru că luăm tot mai mult din habitatul natural al unor vietăți cărora nu le dăm nici o șansă. Recunoașteți sau nu, dar homo sapiens este cel mai mare prădător al vremurilor noastre, iar totul a început când și-a dat seama că își poate cultiva pământul și că are nevoie de rezerve.

Consumăm mai mult, iar impactul consumului excesiv de resurse se vede în criza de apă din unele părți ale globului, în deșertificarea solului, în scăderea productivității pământului, în defrișările masive și în dispariția unor specii întregi de plante și animale.

Consumul excesiv diminuează resursele pe care le avem, dar și capacitatea de refacere a acestora. Iar epuizarea stocurilor și acumularea de deșeuri și emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze și, în final, să cedeze.

Ce putem face cu resursele planetei

Dacă reușim să mutăm Ziua Suprasolicitării Pământului câte 5 zile în fiecare an, umanitatea se va putea încadra din nou în limitele resurselor unei singure planete pe an, până în 2050. GFN oferă date cu privire la impactul pe care l-ar avea schimbările din fiecare sector.

Transpotul personal contribuie cu 17% la amprenta ecologică a umanității. Dacă am reduce utilizarea mașinilor cu 50% la nivel mondial și am înlocui cursele noastre zilnice cu transportul în comun, mersul pe jos și cu mersul pe bicicletă, Ziua Suprasolicitării Pământului s-ar muta cu 11,5 zile mai târziu.

Hrana contribuie cu 26% la amprenta umanității. O treime din hrana produsă în lume, pentru consumul uman, este risipită și înseamnă 9% din amprenta noastră. Dacă la nivel global am reduce risipa alimentară la jumătate, la nivel de retail și consumatori, Ziua Suprasolicitării Pământului ar fi cu 10 zile mai târziu.

Calculează-ți amprenta ecologică AICI: http://www.footprintcalculator.org/

În prezent, emisiile de carbon sunt principalul motiv pentru care vom lăsa moștenire datorii uriașe generațiilor viitoare: amprenta de carbon reprezintă 60% din cererea omenirii asupra naturii. Dacă am reduce emisiile de carbon din amprenta noastră cu 50%, am ajunge să consumăm resursele a 1,2 planete, în loc de 1,75, iar Ziua Suprasolicitării Pământului ar fi mai târziu cu 93 de zile.