Ceea ce se întâmplă în aceste zile este umilitor pentru toți românii. Odată cu decizia Curții Constituționale, care a considerat amenzile aplicate în timpul stării de urgență neconstituționale, autoritățile statului și-au arătat încă o dată incompetența în a gestiona o situație de criză. Amenzile neconstituționale sunt un exemplu.

Ludovic Orban și guvernul său s-au comporat ca o gașcă de bătăuși de colțul străzii (Vela așa arată), puși pe sancționarea românilor în plină pandemie în baza unor ordonanțe scrise pe genunchi. Niște amatori; acesta este și mesajul Curții Constituționale.

Sigur, dacă te numeri printre cei care văd această instituție drept una aservită intereselor PSD, atunci nu traduci la fel mesajul său. Însă un lucru este cert: articolul 28 al OUG 1/1999, actualizată, prin care s-au stabilit amenzile aplicabile celor care încalcă restricțiile dispuse prin starea de urgență, este lipsit de claritate.

Mai mult, nicăieri nu se specifică pentru ce primești amendă, iar ordonanța lasă la altitudinea organului de poliție aplicarea amenzii minime ori maxime.

Articolul 28 din OUG 1/1999: „Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice”.

Scurt! Cine primește 2.000 de lei, cine ia 5.000, cine ia 20.000 de lei? Nu știm, decide organul.

„În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei”, se arată în decizia CCR.

Peste 310.000 de români au fost amendați începând cu 1 aprilie 2020, dată la care amenzile pentru nerespectarea restricțiilor impuse prin starea de urgență au fost majorate de 10 ori. În bani asta înseamnă peste 600 de milioane de lei (peste 120 de milioane de euro).

Cum sunt amendați alți europeni

În toate statele europene, amenzile care se dau în timpul stării de urgență diferă de la abatere la abatere și se acordă progresiv. Foarte clar, germanii sunt informați că dacă se adună mai mult de 3 sau participă la evenimente publice sunt amendați cu 50-500 de euro; accesul într-un spațiu public sau de joacă e sancționat cu 50-500 de euro.

Francezii sunt penalizați în etape. În prima fază, cei care nu respectă condițiile izolării la domiciliu sunt sancționați cu 135 de euro, amendă care sare la 200 de euro la a doua abatere. În cazul a trei încălcări ale ordonanțelor aflate în vigoare, contravenientul trebuie să achite o amendă de 3.750 de euro și riscă o pedeapsă de 6 luni de închisoare.

Indiferent de abatere, actele normative care reglementează amenzile sunt clare și nu lasă loc de interpretări.

În România, prevederile articolului 28 din OUG 1/1999 stabilesc în mod nediferenţiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeaşi sancţiune contravenţională principală.

„În concluzie, Curtea a constatat că prevederile art. 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie, precum şi principiul restrângerii proporţionale a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituţie”, mai arată CCR.

Adicătălea, Orban, Vela și Iohannis o făcură de oaie și, ca să mascheze propria incompetență, pun banda aia: CCR s-a compromis. Iată ce debitează premierul Orban!

„Ca și în alte decizii luate de actuala CCR, în perioada lui Dragnea, și decizia asta arată că actuala CCR e de partea celor care încalcă legea, care încalcă regulile, sancționând pe toți cetățenii corecți, care au respecat reglementările, regulile impuse în perioada stării de urgență.

Prin această decizie se poate ajunge la situația în care autoritățile să nu mai poată da amendă pentru regulile stabilite în perioada stării de urgență. Prin această decizie, guvernul, autoritățile se poate spune că aproape sunt împiedicate să apere sănătatea și viața românilor pe durata stării de urgență”.

Greșit, domnule Orban! Ceea ce ați făcut dumneavoastră și guvernul se înscrie în linia constantă de gafe a executivului, făcute în timpul pandemiei de coronavirus. În termeni juridici, ceea ce ați reușit cu aceste ordonanțe se cheamă viciu de procedură. Iar în instanță, procese importante s-au pierdut din această cauză.

CCR are dreptate și în cazul președintelui Iohannis

Curtea Constituțională a României a arătat că președintele Iohannis și-a depășit atribuțiile în procesul de instituire a stării de urgență. Acum, fanii declarați ai lui Iohannis să nu sară în sus; declararea stării de urgență este apanajul președintelui, însă acesta trebuie să se adreseze Parlamentului (ceea ce a făcut) pentru încuviințare stării de urgență (ceea ce a făcut și el).

Însă, Parlamentul a fost presat să fie de acord cu starea de urgență, de două ori, președintele și amatorii săi din guvern susținând că parlamentarii nu se pot împotrivi. Greșit, și de această dată! Conform aceleiași OUG 1/1999, modificată și completată, Parlamentul poate respinge decretul președintelui și, mai mult decât atât:

„În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, Președintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea” – art. 13.  

Iată ce spune CCR!

„Președintele are atribuția constituțională de a institui starea de urgență și de a pune în executare dispozițiile legale ale regimului stării de urgență, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor.

Decretul Președintelui nu este decât un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act de reglementare primară (…)

Restrângerea exercițiului unor drepturi nu se realizează prin decretul Președintelui, dispozițiile art. 14 lit.d) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/1999 constituind norma prin care legiuitorul primar abilitează autoritatea administrativă (Președintele României) să dispună executarea legii, respectiv a dispozițiilor art. 4 din același act normativ care prevăd expres posibilitatea restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale. În speță, Președintele, acționând în limitele competențelor sale legale, a identificat drepturile și libertățile al căror exercițiu urma să fie restrâns”.

Concluzia e că tot ce au făcut Iohannis, Vela și Orban cu forța, spre binele nostru, au făcut cu încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, fapt sesizat de Avocatul Poporului. De altfel, decizia CCR vine în urma demersului întreprins de Avocatul Poporului, Renate Webber.

Ce se întâmplă cu amenzile neconstituționale

Cei care au fost sacționați în baza articolului 28 din OUG 1/1999 își pot recupera banii, însă pentru asta trebuie să muncească puțin. Cuantumul amenzilor declarate neconstituționale poate fi recuperat doar în urma contestării în instanță a procesului verbal de contravenție. Conform fostului judecător CCR Augustin Zăgrean, pot face asta doar românii ale căror amenzi sunt încă în termenul de contestare (15 zile).

„Nu se anulează de drept procesele verbale. Fiecare cetățean care consideră că a fost sancționat pe nedrept trebuie să se adreseze justiției, dar trebuie încă o condiție: să mai fie în termenul de contestare. Cei care nu au contestat și au plătit și nu mai sunt în termenul de contestare, e bun plătit”, a spus acesta pentru digi24.ro.

Și, pentru că trebuia să câștige cineva capital politic din erorile Puterii, PSD, ALDE și Pro România au anunțat că lucrează la un proiect de lege prin care toate amenzile date în timpul stării de urgență să fie anulate automat. Dacă va fi votat în Parlament, nici un român nu va mai trebui să dea statul în judecată.

Nu vi se pare că se muncește degeaba în țara asta?

Amenzile neconstituționale, răzbunarea CCR pentru umilința în cazul Kovesi?

Sigur, fanii declarați ai președintelui Iohannis și ai guvernului de amatori ar putea spune că decizia CCR nu e altceva decât o răzbunare pentru umilința publică la care fost supusă instituția după hotărârea CEDO în cazul Codruța Kovesi.

Marți, Klaus Iohannis a avut o nouă ieșire grosolană, de data asta la adresa CCR, despre care spunea:

„Credibilitatea CCR, afectată oricum de unele decizii controversate luate în ultimii ani, este acum și mai puternic zdruncinată. CCR are obligația de a revizui de îndată nu numai decizia în cazul Kovesi, ci și alte decizii luate luând în considerare afirmații politice. E necesară o reformă la nivel constituțional a acestei instituții”, a spus președintele după ce a aflat că CEDO i-a făcut dreptate Laurei Codruța Kovesi, revocată din funcția de procuror-șef al DNA în urma unei decizii a CCR.

În replică, judecătorii Curții au afirmat că Iohannis încurcă termenii și aduce argumente inexacte.

„Deşi comentariile din spaţiul public au promovat ideea încălcării de către Curtea Constituţională a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kövesi şi a invalidării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă.

Hotărârea CEDO a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituționale”, se arată în răspunsul CCR, cu dedicație pentru amatorii din guvern.