Cunoașteți prea bine expresia „a-ți spăla rufele în public”. De cele mai multe ori are o conotație negativă pentru că îl dezbracă pe om de intimități și îl expune evaluării sau chiar oprobriului celor din jur. De aceea, ni se spune să ținem totul pentru noi, să nu răbufnim de față cu alții. În artă, nimic nu este mai greu decât să te expui în văzul lumii, cu tarele tale și păcatele facerii actului artistic. Ai putea încăpea ușor pe mâna unor neaveniți. Niște profani care disecă firul de iarbă în patru, cu dalta.

Arta nu e ușor de descifrat. Dacă definești cu ușurință un act creator, înseamnă că l-ai limitat, l-ai adus la stadiu de atom. „Ei, dar ce-o fi vrut să spună artistul aici”? Probabil că mulți dintre cei care au trecut pe lângă o casă îmbrăcată complet în iederă, pe strada Teheran din Capitală, s-au întrebat același lucru. Mare parte din mobila din acest imobil a fost scoasă, ostentativ, pe geam și ancorată de fațadă. Ai zice că proprietarul a simțit nevoia să redecoreze. Și n-ar fi întru totul neadevărat, căci isprava i-a amintit omului că spațiul de locuit se poate reinventa.

Lucrarea neobișnuită este rodul imaginației tinerei artiste Andrea Blaj. Ea și-a transformat casa în care locuiește într-un spațiu arhitectural unic. Toate obiectele personale ies din clădire, pe geam, să spună povestea unui om. Artista renunță la intimitate pentru a dezvălui celor din jur un mod de viață, familiar și mie și ție. Mă întreb unde își bea cafeaua dimineața.

„Spațiul personal se integrează celui universal, cu intenția de recompunere, de reevaluare, de reimaginare. Intimitatea se transformă în responsabilitate, în grijă pentru natural și  uman, durabilul devine determinant și efemer în existența umană. Spațiul personal/interior devine public pentru a vorbi despre o istorie, despre trecut, despre intimitate. În esență, despre viață”, declară Andreea Blaj.

Dacă nu poate să evolueze, Bucureștiul se transformă

Nu este singura lucrare de artă ieșită din comun cu care vă puteți întâlni în București. Alte patru spații publice din orașul de pe Dâmbovița au fost reinventate în scop artistic de artiști români și străini. Totul se întâmplă în contextul candidaturii Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Sub sloganul Facem Bucureștiul vizibil, bucureștenii sunt invitați să se exprime și să transforme orașul, interacționând cu instalațiile amplasate la ARCUB și în cartierele orașului.

„Conspirații organice” în grădina urbană

Instalația din Piața Roma poartă semnătura peisagistului francez de origine română Nicolas Triboi și este intitulată Conspirații Organice. Artistul propune o reîntoarcere la natură, strada fiind amenajată ca o grădină urbană, de un sălbatic controlat, care iese din pasaje, din istorie, de pe străzi o grădină care se ridică deasupra capetelor noastre, spre zenitul misterios. În zonă va fi amenajat un spațiu de relaxare pentru trecători, biblioteca și info kiosk București 2021, unde bucureștenii pot citi cărți sau pot consulta materiale informative despre candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Meleagris Ocellata, pasărea care șterge orașul de praf

Sculptorul Ștefan Radu Crețu propune Meleagris Ocellata, o specie de pasăre metalică venită din viitor, care parcurge un traseu simbolic pe străzile orașului, culegând amintirile încă netrăite ale Bucureștenilor despre propriul oraș, proiecțiile lor despre viitor. Echipată cu o perie metaforică, sculptura cinetică readuce în atenție locuri și monumente istorice acoperite de praful uitării, în timp ce, pe masură ce parcurge spațiul fizic al orașului, invită Bucureștenii să-si  scrie pe pielea ei translucentă amintirile din viitor. În cadrul traseelor arta cinetică intră în dialog cu arta monumentală a orașului.