S-ar putea ca titlul să nu vă spună nimic, dar articolul de mai jos e inspirat din fapte reale. Pentru un text asemănător mi-am luat la carne în frigider ca să am tot anul. Dar nu-i bani, sunt bune și criticile. Dar unde sunt șmecherii? Stați că vin acum!
O întâmplare din această vară a inspirat articolul de față, care nu se dorește a fi mai mult decât este: o interpretare personală a unor fapte reale.
Deci, mergeam cu maxi-taxi astă-vară, destul de des aș putea zice, pe rutele București-Mogoșoaia, București-Buftea, București-Snagov. N-am fost și prin sud, că n-am avut treabă pe acolo, dar pot să pariez că situația stă cam la fel.
Ați ghicit ce vreau să spun, nu? Da, n-am primit bilet. Niciodată. Da’ absolut niciodată! Sigur, v-ați putea întreba, cum m-a întrebat o vecină de scaun: Da, la ce-ți trebuie, maică? Păi, nu-mi trebuie, dar tot trebuie să-l primesc.
Când mi-a dat răspunsul ăsta, navetista de Mogoșoaia își făcea vânt cu evantaiul în timp ce se scălda într-un lac de sudoare. Duhnea în jur, a acru de morgă, de la transpirația celor 20-24 de călători de la ora aia; 40 de grade afară, aer condiționat lipsă, viteză de deplasare 5 km/h.
Eu, la fel, chic de apă, cum zicea bunica. Și-n timp ce făceam eu saună cu 4 lei călătoria mă gândeam așa că șmecheru’ ăsta care deține firma de transport nici n-o să cumpere vreodată un microbuz cu aer condiționat, că n-are bani. Păi dacă șoferii lui nu dau bilete, banii pe care îi încasează de la voi, ignoranților, ajung în buzunarul lui, nu în gestiunea firmei. Iar de acolo orice prost cu pretenții de antreprenor ar prefera să-și cumpere o vacanță în Tenerife, pe persoană fizică, nu condiții optime de transport, pe banii firmei.
Așa că, dacă vreodată veți mai fi tentați să ziceți că nu vă pasă de bon fiscal, bilet sau chitanță, gândiți-vă că în fiecare an voi vă faceți vacanța la Eforie, iar ăla în Tenerife. Pe banii voștri nedeclarați și neimpozitați. Și tot fără aer condiționat călătoriți.
Nu e o întâmplare; au clasă șmecherii
Cei care nu sunteți pentru prima dată pe acest blog știți că-mi plac experimentele. Așa că, de curând am mai făcut unul: am călătorit iar cu maxi-taxi pe rutele menționate, ca să văd dacă nu cumva evenimentele din vară au fost un accident. Bă, n-au fost. Iată ce a ieșit!
Am plecat din București, din zona stației de metrou Laminorului, până la Buftea. Pe această rută circulă la interval de circa 30-40 de minute microbuzele 508, operate de o societate înființată în anul 2000 în Sectorul 5 din Capitală.
Înainte de plecare mi-a venit neinspirata idee să fac o poză microbuzului când intra în stație, ca să știm despre ce șmecher e vorba. Poza a ieșit mișto, dar m-a văzut omu’ și… ghici ce? Mi-a dat bilet, mă! Mai mult ca sigur i s-a părut dubios să-l pozeze un călător înainte de urcare. O fi crezut că-s de la ANAF.
M-am întors la București cu aceeași linie, alt șofer. Și pe el l-am fotografiat. Deși poza a ieșit ca c***l, n-am mai primit bilet. Poate de-asta.
Atunci am sesizat ceva: șoferul avea bilete gata rupte din fișic, pe care le elibera doar la cerere. Nimeni nu primea bilet la urcare decât dacă era dubios (ca mine) sau dacă cerea (aproape nimeni). Dacă te uiți bine la bilet (îl aveam pe cel de la dus) vei vedea că n-ai ce vedea: numele firmei, numărul biletului, tariful cursei, ștampila unității… dar nici o dată menționată. Biletul putea fi rupt și acum o lună.
Fiscul știe cum stă treaba
Inspectorii antifraudă nu sunt străini de situația existentă pe rutele de transport cu maxi-taxi din jurul Bucureștiului, dar răspunsul lor m-au cam lăsat rece. „Până în prezent”, zic reprezentanții serviciului de comunicare al ANAF (nu știm de când până când), „până în prezent, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Bucureşti au desfăşurat controale la 107 contribuabili specializaţi în domeniul de activitate al transportului de persoane fizice/taximetrie. Ca urmare a abaterilor constatate de la legislaţia în vigoare, inspectorii DGAF au aplicat amenzi contravenţionale în valoare totală de 135.000 lei, precum şi confiscări de numerar în sumă de 30.574 lei. Totodată, inspectorii antifraudă au identificat prejudicii în valoare de 8.733.182 lei cauzate bugetului consolidat al statului pentru recuperarea cărora au sesizat organele de urmărire penală şi au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi activelor identificate.”
Ce să mai, mă simt mai bine acum. Nu așa că și voi? Ia ziceți, nici voi nu cereți bilet, nu?
Be the first to comment on "Biletu’! Cât e biletu’? (Un text despre niște șmecheri)"