Biserica Sfântului Mormânt și „gardienii” ei musulmani - Așa și pe dincólo

Biserica Sfântului Mormânt și „gardienii” ei musulmani

Credit foto: Adam Kring/UNSPLASH

Share This:

În fiecare an, în Sâmbăta Mare a Paștilor, Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim este în centrul atenției multor creștini păstrători de tradiții străvechi. Aici, spun reprezentanții bisericilor creștine, lumina sfântă se aprinde în fiecare an pentru credincioșii din toată lumea care recunosc Învierea. O poveste la fel de impresionantă, al cărui început se confundă cu istoria Ierusalimului, este a gardienilor acestui lăcaș capital pentru creștinătate.

De aproape 1.400 de ani, două familii musulmane din cetatea sfântă deschid și închid porțile bisericii, în fiecare zi. Sarcina lor este una ancestrală și vor să o ducă mai departe, în ciuda faptului că biserica nu-i a lor, ci a creștinilor.

Anual, sute de mii de turiști vizitează biserica din Ierusalim, lăcaș care adăpostește ceea ce creștinii numesc ultimele rămășițe din crucea lui Iisus, pe care acesta a purtat-o în spate în drumul său spre locul crucificării. Puțini știu că familia lui Wajeeh Nuseibeh a primit o sarcină sfântă în timpul domniei Califului Umar ibn al-Khattab.

În anul 638 acesta a preluat controlul asupra Ierusalimului și a împărțit responsabilități tuturor celor care-l însoțeau.

Când Califul Umar a sosit în Ierusalim, în secolul al VII-lea, predecesorii mei au venit cu el. Am intrat în oraș ca și cuceritori. Califul Umar a primit cheile Bisericii Sfântului Mormânt de la Patriarul Bisericii Ortodoxe Sophronius (Sofronie – n. red.). De atunci, suntem responsabili de deschiderea și închiderea bisericii. Și am transmis această sarcină de la tată la fiu”, spune Wajeeh Nuseibeh, conform Aljazeera.

Wajeeh Nuseibeh. Credit foto: nuseibehfamily.net

Bărbatul spune că misiunea care i-a fost încredințată este o chestiune de onoare pentru familia lui, pe care o va da mai departe fiilor lui.

Misia sfântă a lui Saladin

Vreme de peste 4 secole, cetatea sfântă s-a aflat în mâinile turcilor selgiucizi, un popor islamic sunnit turco-persan care s-a impus în lumea arabă și a controlat Califatul de la Bagdad. Invadarea Imperiului Bizantin și expansiunea turcilor spre vest au fost motivele pentru care lumea creștină a început să-și dorească să reintre în posesiea cetății pierdute, Ierusalimul.

Așa că, în noiembrie 1095, Papa Urban al II-lea a ordonat o incursiune armată fulger în Orientul Mijlociu cu scopul recâștigării Ierusalimului. În acest fel au luat naștere Cruciadele, războaiele sângeroase pornite de creștini în numele religiei și al lui Dumnezeu.

Creștinii au recucerit cetatea sfântă, însă nu au fost capabili să o păstreze decât 88 de ani. În 1187, Saladin (Salah ad-Din) a preluat din nou frâiele Ierusalimului și a ordonat ca mormântul lui Iisus să fie păstrat „spre veșnică amintire”.

Tot atunci, sultanul a înmânat cheile Bisericii Sfântului Mormânt unei familii musulmane, care a primit misia de a străjui lăcașul de cult.

Adeeb Joudeh al Husseini (55 de ani) are în grijă cheile Bisericii Sfântului Mormânt de peste 40 de ani. A preluat această sarcină sfântă de la tatăl său, care a fost instruit, la rândul lui, de tatăl său și tot așa.

Din 1187 și până azi, am păstrat cheile Bisericii Sfântului Mormânt. Le-am apărat cu sângele și sufletul nostru; e a doua noastră casă. Sarcina mea nu este doar una onorabilă sau o moștenire de la familia mea; este o moștenire a musulmanilor din lumea întreagă, iar o familie musulmană a protejat biserica vreme de 850 de ani. Este un sentiment care nu poate fi descris și mă invidiez pentru acest lucru”, a spus Adeeb Joudeh al Husseini.

Adeeb Joudeh al Husseini. Credit foto: Aljazeera YouTube

Bărbatul deschide ușa bisericii de la vârsta de 8 ani, când a fost instruit prima dată de tatăl lui. Tot părintele său i-a dat sigiliul bisericii când a împlinit 12 ani. Adeeb Joudeh are trei copii, pe care îi instruiește, la rândul lui, pentru a le preda tradiția.

Citește și: Opt lucruri pe care poate nu le știați despre Catedrala Mântuirii Neamului

Califul a protejat biserica creștină

În ciuda legăturii strânse pe care o are cu lumea creștină și cu lăcașul de cult pe care-l îngrijește, Adeeb Joudeh nu se roagă în Biserica Sfântului Mormânt. El își urmează tradiția închinându-se în moscheea din apropiere.

Conform legendei, la fel a procedat și califul Umar care, imediat ce a luat în stăpânire cetatea, a fost invitat de patriarhul Sofronie să se roage împreună, în biserică, pentru ambele popoare. Califul a refuzat, temându-se că musulmanii vor înțelege din acest gest că pot prelua cu forța biserica pentru a o transforma în moschee. Din această cauză a ales să se roage la câțiva metri în afara lăcașului de cult creștin.

Musulmanii au cheile deoarece conducerea de atunci le-au predat acestor familii. Iar ele pot fi văzute ca reprezentante ale acelei conduceri. Cedarea cheilor era un act de suveranitate și e parte a istoriei, nu putem face nimic în această privință”, spune Atanasius Macora, reprezentant al Bisericii Franciscane din Ierusalim.

Credit foto: Adam Kring/UNSPLASH

Be the first to comment on "Biserica Sfântului Mormânt și „gardienii” ei musulmani"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.