Site icon Așa și pe dincólo

Bucureștiul se bate pentru a deveni capitală europeană a culturii în 2021. Șapte motive pentru care nu merită acest titlu

Share This:

Bucureștiul a sperat întotdeauna să devină capitală europeană, nu doar ca poziție pe bătrânul continent, ci și de facto. Un oraș care nu are doar pretenții de vedetă, ci și soluții, un oraș în care se întâmplă lucruri mărețe și în care locuitorii săi sunt participanți activi la bunul mers al urbei. Din punct de vedere cultural, orașul de pe Dâmbovița are un potențial uriaș, spun cei care nu merg la teatru doar să fie admirați de semenii lor, motiv pentru care Bucureștiul și-a depus candidatura pentru titlul de capitală europeană a culturii în 2021. Pe lista orașelor care țintesc același titlu se numără și Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş. Singurul lucru cert e că o localitate din România va primi această distincție, alături de un oraș din Grecia.

În luna decembrie, din cele 14 orașe românești vor fi selectate șase care vor intra în finală, urmând ca la sfârșitul anului 2016 să știm clar cine a primit această distincție. Selectarea municipiului București ar însemna o mare provocare pentru Primăria Capitalei, instituție care va finanța în proporție de 50% evenimentele culturale care vor avea loc în perioada 2016 – 2021. În plus, tot procesul de pregătire a momentului 2021 va însemna alocarea de resurse pentru refacerea infrastructurii, pentru crearea sau modernizarea spațiilor culturale. Reprezentanții Centrului de proiecte culturale al Municipalității – ARCUB, care s-au ocupat de tot ce înseamnă lansarea candidaturii, spun că Bucureștiul ar avea nevoie de circa 75 de milioane de euro pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment. „Efortul pe care fiecare cetățean îl va face se rezumă la 7 euro de persoană în fiecare an (din 2016 până în 2021 – n.r.). Primăria București și-a exprimat întreaga susținere pentru acest demers, care va avea multe beneficii în ceea ce privește imaginea Bucureștiului. Nu facem acest efort doar pentru a câștiga un concurs, ci ținta noastră este ca fiecare bucureștean să aibă acces la cultură, cât mai aproape de casă”, a declarat marți primarul general interimar Ștefănel Dan Marin.

Frumos și emoționant, dar haideți să vedem ce probleme grave are Bucureștiul și care sunt motivele pentru care nu merită titlul de capitală europeană a culturii.

1.Spații culturale inexistente la periferie. Toată viața culturală a orașului se desfășoară în zona centrală. La periferie cultura nu are acces, iar motivul principal e că centrelele culturale de cartier (Complexul Favorit, Teatrul de vară Bazilescu) și clădirile emblematice (Fortul 13 Jilava, Casa Miței Biciclista, Casa Radio, Uzina Electrică Filaret etc.) au fost lăsate de izbeliște. Câțiva profesori și studenți de la Universitatea de Urbanism „Ion Mincu” au identificat deja peste 400 de spații abandonate care ar putea fi convertite în centre de cultură. Mai mult, primarul interimar al Capitalei spune că e nevoie de un parteneriat cu Inspectoratul Școlar, în urma căruia sălile de festivități ale școlilor și liceelor din toate sectoarele să poată găzdui evenimente culturale pentru toate categoriile sociale. Bună ideea, așteptăm implementarea ei.

2.Bucureștiul nu e un oraș al oamenilor. Veți crede poate că insinuez că Bucureștiul e populat de maimuțe sau de elfi, dar nu e așa. Orașul acesta nu-i deloc prietenos cu locuitorii săi, fiind sufocat de mașini. În ultimii 25 de ani, nici o autoritate locală nu a avut o politică deșteaptă în gestionarea spațiului urban. Bucureștiul are 2,1 milioane de locuitori și e tranzitat de circa 1,5 milioane de autovehicule. În același timp, orașul dispune de cel mult 5 km de piste de biciclete la standarde decente și prea puține spații de promenadă.

3.Un oraș fără identitate. Care este primul lucru care vă vine în minte când pronunțați numele acestui oraș? „Casa Poporului?” „Miticii ăia!?” „Piața Revoluției?” „Orașul…care?”. Nu același lucru poți să spui despre Roma (orașul celor 7 coline), Barcelona (orașul lui Gaudi), Paris (orașul luminii), Viena (orașul muzicii, al valsului). „Bucureștiul are nevoie de o identitate și de refacerea legăturii emoționale a cetățenilor cu propriul oraș. Bucureștenii, spre deosebire de semenii lor din provincie, nu au o mândrie locală”, e de părere Mihaela Păun, directorul ARCUB.

4.Totul e nou în Centrul Vechi. Bucureștiul n-a știut să exploateze cu cap moștenirea culturală a vechiului oraș. Centrul Istoric a fost vopsit în culori vii și populat cu cârciumi de fițe, care induc vizitatorilor ideea, greșită de altfel, unui nivel și stil de viață ridicate. Acum, toate aceste afaceri sunt în pericol de a fi închise, fiindcă 99% din clădirile cu trecut istoric în care funcționează nu au fost consolidate pentru a rezista la un cutremur de magnitudine mare. O lege în acest sens a fost aprobată de Parlament și a fost înaintată președintelui Klaus Iohannis spre promulgare. „Acest lucru se întâmplă fiindcă nu a existat o planificare realizată din timp de profesioniști. În scurt timp, Bucureștiul se va afla în situația Istanbulului, oraș care și-a demolat centrul istoric pentru a-l reface din temelii, după reguli clare”, spune arhitectul Teodor Frolu.

5.Apa caldă, un lux în orașul lui Bucur. Deși pare incredibil, orașul care tinde să respire cultură în 2021 e incapabil să ofere locuitorilor săi cele mai elementare servicii publice. Apa caldă și căldura au devenit un lux în Capitală, din cauza conflictelor „istorice” dintre cei care produc și cei care livrează agent termic către bucureșteni. Fiindcă 80% din rețeaua de termoficare are o vechime de peste 30 de ani, avariile care apar în sistem sunt din ce în ce mai frecvente.

6.Transportul public e la pământ. Capitala are, poate, cel mai prost serviciu de transport public de călători. În 2015, toate proiectele de încurajare a folosirii mijloacelor de transport alternative (scutere, biciclete, rețea de metrou ușor) au rămas la stadiu de idei. Zi de zi, automobilul câștigă tot mai mult teren în detrimentul mijloacelor RATB, trase pe dreapta din cauza managementului păgubos al celor care au condus și conduc destinele companiei de transport.

7.Cu metroul la aeroport? Yeah, right! Suntem pe punctul de a ne face de râs la nivel european, fiindcă linia de metrou care ar trebui să lege Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni de oraș este departe a se încadra în termenul convenit cu instituțiile europene. Bucureștiul s-a bătut și a primit acceptul UEFA pentru a găzdui patru meciuri la Campionatul European de Fotbal din 2020. Condiția impusă de forul european a fost ca autoritățile să inaugureze magistrala de metrou la începutul acelui an.

Cinci motive pentru care Bucureștiul are nevoie de acest eveniment

1.Bucureștenii din toate colțurile orașului au dreptul să participe la evenimente culturale pe care, de obicei, nu le frecventează. Și dacă tot nu se duc din proprie inițiativă la o piesă de teatru, la un recital de vioară sau la o expoziție de pictură, atunci să vină acestea la ei.

2.Orașul trebuie să-și definească identitatea de oraș al Europei și, în același timp, să refacă legăturile cu locuitorii săi.

3.Tinerii absolvenți de școli de artă au un potențial creator uriaș, iar acest eveniment este șansa lor pentru a-și folosi energia în proiecte culturale de mare anvergură.

4.Creșterea numărului de vizitatori în cei șase ani de derulare a proiectelor culturale. Se estimeaază că numărul celor care vor vizita Bucureștiul în urma primirii titlului de capitală europeană a culturii va crește cu 12%. Cam puțin, dacă mă întrebați pe mine.

5.Sporirea imaginii pozitive în Europa. Bucureștiul ar putea deveni, astfel, un oraș la modă și la curent cu tot ce se întâmplă la nivel european din punct de vedere cultural.

Exit mobile version