Cât de ușor promit marea cu sarea și cât de greu le e să se țină de cuvânt. Aproape că îți vine să le plângi de milă, dacă n-ai știi că se cocoțează în funcții doar pentru a-și spori influența și averile. Primarii din București nu fac excepție când vine vorba de „abureli electorale”, însă unii dintre cei șapte primari din București au dat-o de gard rău de tot.
Iată care sunt cei mai contestați primari ai Capitalei în acest moment și de ce au stârnit mânia celor cărora le-au vândut gogoși.
Robert Negoiță
E genul de edil care nu are nimic în comun cu activitatea de administrare a unui oraș/sector, un supraom printre muritorii de rând ce poartă țoale și accesorii care valorează cât un apartament în Titan. Un om de afaceri de mâna a doua, speculant imobiliar care a ajuns să conducă primăria dintr-un accident total nefericit, pe fondul unei lipse acute de „material didactic” în sectorul 3.
Sunt absolut convins că un număr mare de alegători l-au votat dintr-o confuzie de nume (Robert Negoiță – Liviu Negoiță). Așa, deci. Robert Negoiță conduce detașat în topul primarilor indezirabili în București fiindcă a stârnit un val de nemulțumire fără precedent, la scurt timp după ce s-a instalat în funcție.
Deși le-a promis oamenilor în campanie (fraților, cine mai crede în așa ceva?) că le va termoizola blocurile gratuit, fără să aibă habar că îi trebuie un „purcoi” de bani pentru asta, Negoiță s-a trezit că n-are de unde să acopere toate costurile. Dar ce te costă să promiți? Mai nimic.
Când a înțeles că bugetul sectorului se face altfel decât la Confort Group și că nu are cum să finanțeze atâtea blocuri din banii primăriei, Negoiță a apelat la fonduri europene. Dar, tanti Europa i-a tăiat elanul și i-a zis că dacă vrea fonduri nerambursabile, trebuie musai să obțină cofinanțare de la locatari.
Așa a luat naștere „taxa lunară de reabilitare termică”, un bir pus în cârca locatarilor, deși în campanie se lăuda că va lua această povară de pe capul lor. Păi, n-ai zis că va fi moca, băi nene?
CITEȘTE ȘI:
- Black Friday 2023 | Lista magazinelor cu reduceri mari în noiembrie
- Hârtia igienică neagră la 1.250 € rola e cea mai obraznică fiță
- Green Camp Glamping, colțul verde din România spiritului liber | Rafting, escaladă, aventură
- Am scris primul articol folosind AI și mi-a dat „cu virgulă”: are mai mult șoc și groază decât mi-am imaginat
- Cum mai puteți crede în Dumnezeu?
Altă nemulțumire a locuitorilor din sector se referă la abureala cu eliminarea taxei pe colectarea gunoiului. Din octombrie 2012, firma de salubritate Rosal nu mai percepe taxe pentru ridicarea deșeurilor menajere, însă cine naiba a putut crede că un privat poate presta servicii în pierdere.
Așa s-a făcut că edilul mărinimos a majorat contractul societății cu aproape 60%, însă mișcarea a fost mirosită și sancționată de Curtea de Conturi, care a constatat că primăria a dat de două ori mai mulți bani de la bugetul local decât ar fi trebuit. „Prostimea” care s-a bucurat că a scăpat de taxa pe gunoi (vreo zece lei pe lună) a fost de-a dreptul scandalizată când a aflat că această „facilitate” a primăriei îi costă pe oameni mai mult decât înainte. Bugetul public să trăiască, fiindcă le suportă pe toate!
Primarul „Betoniță”
După trei ani cu Robert Negoiță, bucureștenii din Sectorul 3 suspină după Adriean Videanu, care le-a fost primar general. „Regele bordurilor” a fost depășit la acest capitol de primarul lor. Robert Negoiță și-a câștigat renumele de „împăratul bordurilor” sau „primarul Betoniță” după ce a schilodit de-a dreptul o bună bucată din bulevardul Unirii.
Sfidând comunitatea locală și Primăria generală, care i-au atras atenția că intervențiile peisagistice sunt nelalocul lor, Negoiță a betonat spații verzi, a pus dale de piatră și borduri lungi de doi metri, a făcut parcări în spic (încadrate tot de borduri), a plantat pergole colorate care nici măcar nu te apără de soare, a sluțit într-un hal fără de hal zona Pieței Unirii.
După ce a cheltuit circa 6 milioane de lei din bugetul sectorului, primarul s-a trezit urecheat din toate părțile. Trebuie să dea socoteală pe ce a cheltuit acești bani, cui i-a dat și, mai ales, de ce dracu i-a spart în halul ăsta, căci zona pe care a „revigorat-o” nici nu se află în sectorul pe care îl păstorește, ci e în administrarea Municipalității.
Robert Negoiță știe că a făcut-o de oaie, fiindcă are consilieri care-i mai ard câte o palmă. Iar în ultimii doi ani a tot primit palme peste fund, căci de atunci se află într-o continuă campanie electorală sau, altfel spus, în campanie de dres busuiocul. Săptămânal se întâlnește cu grupuri de cetățeni din sector, pentru a lua pulsul străzii.
Mereu afișează un zâmbet de primar mulțumit de realizările sale. La acest capitol, edilul de la 3 și-a trecut și parteneriatul de excepție încheiat de primărie cu o firmă portughezo-irlandeză care construiește mall-ul Park Lake Plaza în IOR. Investiția de 180 de milioane de euro este, în viziunea lui Negoiță, un lucru fabulos pentru Sectorul 3 care, iată, va aduce plus valoare acestei zone a Bucureștiului.
Doamnelor, domnilor, noi cei care trăim în acest sector/oraș ar trebui să le fim recunoscători acestor străini care vin să-și „riște banii” în țărișoara noastră, pentru ca noi să avem ce băga în gură și ce țoale să punem pe noi. Mall-ul lăudat de Negoiță va produce 2.000 de locuri de muncă (plătite cu salariul minim pe economie) și nenumărate probleme de mediu și sociale: poluarea zonei cu praf de la materialele de construcții, reducerea semnificativă a spațiului verde din sector, cheltuieli inutile pe „fițoșenii” de prost gust, pe care nici nu ni le permitem.
Locuitorii sunt revoltați că Robert Negoiță a transformat acest sector în propria moșie, pe care o administrează de parcă ar fi un club de fotbal. Dacă la „sportul rege”, pe care îl practica în curtea școlii la fel de mediocru, n-a avut niciodată banderola de căpitan, aici la primărie vrea să arate că poate să domine și el pe cineva.
„Săracul” de el, nu e decât un papițoi în costum, cocoțat pe o movilă de gunoi precum cocoșul din ogradă. Trezește-te, frumușelule, că oamenii s-au săturat cum îi sfidezi în fiecare zi.
Rareș Mănescu
Un tenebros al politicii românești, a ajuns în funcția de primar împins de locomotiva USL, probabil pentru a face jocurile camarilei de partid, căci cei care l-au votat sau hulit spun că pentru ei n-a mișcat un deget. Norocul său și al celor care l-au trimis la înaintare a fost repulsia alegătorilor din sector față de „mafia PDL”.
Contracandidatul său principal, Cristian Poteraș, n-a luat decât 24% din voturile cetățenilor, astfel că lui Mănescu i s-a oferit șansa de a demonstra ce poate. În fapt, funcția de primar i se potrivește la fel cum îi vin unei cocoșate pantofii cu toc de 15. Pe onoarea mea! Omul ăsta e la fel de popular și de spontan cum a fost Călin Popescu Tăriceanu premier la inundații. („Ce, vreți să vă fac hotel?” – mai țineți minte…).
Nu, măcar un parc să faci și tu ca lumea, domn primar! Căci cu Parcul Drumul Taberei ai dat-o în bară rău de tot. De ce nu-l înghit bucureștenii din 6 pe Mănescu? Păi, a lungit-o cu inaugurarea parcului din Drumul Taberei, de i-a apucat strechea pe locuitorii din cartier. La începutul acestei luni, un grup care nu e chiar așa de apolitic cum vrea să pară (condus de un fost candidat la fotoliul de primar), a demarat o campanie de strângere de semnături pentru demiterea lui Mănescu.
Cu toate acestea, mii de nemulțumiți de activitatea primarului au răspuns chemării de a semna pentru îndepărtarea sa din funcție. Motivele sunt multe: parcurile arată jalnic, oamenii nu au locuri de parcare, străzile sunt pline de gropi și de gunoaie, iar programul de reabilitare termică merge la relanti.
CITEȘTE ȘI:
- Black Friday 2023 | Lista magazinelor cu reduceri mari în noiembrie
- Hârtia igienică neagră la 1.250 € rola e cea mai obraznică fiță
- Green Camp Glamping, colțul verde din România spiritului liber | Rafting, escaladă, aventură
- Am scris primul articol folosind AI și mi-a dat „cu virgulă”: are mai mult șoc și groază decât mi-am imaginat
- Cum mai puteți crede în Dumnezeu?
Deși e cel mai sărac sector în spații verzi, Mănescu a demarat un proiect de amputare a zonelor înverzite dintre blocuri din zonele Militari, Drumul Taberei, Politehnica. Bine, nu arătau ele prea bine nici înainte, însă ce i-a scandalizat pe oameni nu a fost ideea reamenajării lor, ci tăierile masive de arbori și arbuști și înlocuirea lor cu fâșii de gazon, locuri de parcare și de joacă.
După ce au protestat în stradă, oamenii au mutat lupta în instanță, unde au obținut oprirea lucrărilor până la clarificarea celor semnalate. Protestul în instanță a scos la iveală abateri grave de la lege, săvârșite de primărie, care nu a obținut toate avizele necesare demarării lucrărilor. Culmea e că proiectul e finanțat, în mare parte, cu fonduri europene nerambursabile, bani pe care primăria ar putea fi obligată să-i returneze dacă instanțele de judecată dau dreptate locatarilor de la bloc.
Sorin Oprescu
Ajuns primar general după ce a jucat cartea independenței, Sorin Oprescu nu mai poate convinge pe aproape nimeni că e omul din 2008. Bucureștenii s-au convins până acum că orașul nu va avea niciodată „autostrada suspendată”, promisă în campanie, dar nici bulevarde mai puțin aglomerate. Dar nu-i bai mare, nu de aici i se trage valul de antipatie.
Punctul de cotitură în mandatul lui Oprescu a fost drama familiei Anghel, care l-a pierdut într-un mod crud pe Ionuț, băiatul de 4 ani răpus de maidanezi (știu că sunt și alte teorii; merg pe cea oficială).
Atunci, pentru a se spăla de păcate, primarul general a luat, poate, cea mai nepopulară măsură pe care o putea lua un om într-o asemenea funcție: uciderea în masă a maidanezilor, de parcă ei ar fi vinovați că au fost tolerați să se înmulțească liber, pe străzi, în parcuri, în spatele blocurilor, unde copiii noștri bat mingea sau joacă prinsea.
Peste 40.000 de maidanezi au fost omorâți în mai puțin de un an, măsură care i-a adus primarului un capital de imagine în rândul familiilor cu copii, dar și antipatia iubitorilor de animale și organizațiilor neguvernamentale care au făcut „circ” în toată Europa că suntem conduși de un „criminal”. Au luat naștere chiar forumuri pe rețelele de socializare, care cer demiterea lui Oprescu pentru crimă.
Notorietatea lui Sorin Oprescu a fost știrbită recent și de acuzațiile de corupție lansate la adresa consilierilor și directorilor săi din primărie. Primul care a căzut a fost directorul Direcției de Infrastructură, Mădălin Dumitru, acuzat de luare de mită, abuz în serviciu și trafic de influență. Al doilea cap luminat, secerat de DNA, este Solomon Wigler, consilier personal al lui Oprescu, prins în flagrant luând mită. (Citiți mai multe aici).
Pentru simpatizanții primarului general rămâne un semn de întrebare cum de au reușit acești oameni din subordinea sa să învârtă atâția bani ilegali fără ca edilul-șef să nu știe nimic. Oare, nu avea și Sorin Oprescu o felie din acest cașcaval? Poate că ancheta procurorilor ne va lămuri.
Be the first to comment on "Care sunt cei mai contestați primari din București. De ce nu-i mai vrea poporul"