De câte ori nu ați auzit expresia aia idioată, complet nepotrivită în anumite situații, „suntem acoperiți legal, avem toate avizele”? Eu, mărturisesc, am auzit-o de prea multe ori ca s-o mai accept. Chiar și acum, când vreau să vă vorbesc de o groapă de gunoi, mi se urcă sângele la cap.

Groapa asta de gunoi, care a fost „parfumată” cu titulatura de „platformă de stocare temporară a deșeurilor”, este motiv de teroare zilnică pentru locuitorii unei comune din Maramureș. De vreo zece ani e așa. În urmă zu 10 ani, Consiliul Județean Maramureș a cumpărat o bucată de teren (20 de hectare) în satul Lăpușel, comuna Recea, pentru a construi unitatea centrală a Sistemului de management integrat al deșeurilor din județ.

Au plătit o groază de bani (plătesc și acum impozit pe teren), dar nu au făcut nimic. Ceea ce nu-i deranjează pe localnici, însă tot e greu să treci peste banii investiți aiurea.

Totuși, groapa de gunoi temporară de la Lăpușel are toate avizele și respectă toate standardele de siguranță, spun reprezentanții Consiliului Județean Maramureș. Ei au luat act de protestele vehemente ale oamenilor din Lăpușel și Recea, care nu vor să trăiască lângă acest depozit de gunoaie.

Oamenii au protestat în ultimii 10 ani până au răgușit; n-au putut să o mai facă acum, în timpul pandemiei, din cauza restricțiilor referitoare la adunarea în grupuri mai mari de 3.

Dar s-au mobilizat online și au dat în judecată instituția, pe motiv că autoritățile pun sub semnul întrebării calitatea vieții lor. Oamenii cred că ceea ce este moral e mai presus de ceea ce este legal. Și au dreptate. Asta susține și Oana B, o femeie din Lăpușel care mi-a trimis o scrisoare lungă, lungă de tot, precum tot necazul localnicilor din comună.

„Locuim în Lăpușel, unii dintre noi am crescut aici, iubim acest sătuc, ni-l dorim la fel de curat ca și până acum. Trebuie menționat că Lăpușelul are ca și moștenire și iazurile de steril, acestea conținând substanțe nocive, inclusiv radioactive. Acest steril, de câte ori suflă vântul, se ridică și ajunge în plămânii noștri. Mă întreb, vă întreb, oare nu e suficient pentru noi? De ce doriți să ne distrugeți mediul? Lăsați-l așa cum este, spuneți stop platformei de deșeuri Lăpușel!”, mi-a scris femeia. Eu am spus stop, dar nu s-a întâmplat nimic.

Groapă de gunoi cu toate avizele, dar fără acordul oamenilor

Primăria Recea și-a dat acordul de mediu pentru amplasarea platformei temporare. La 11 aprilie, documentele au ajuns la Agenția Națională pentru Protecția Mediului pentru obținerea avizului de mediu. Proiectul e blindat din punct de vedere birocratic, spune președintele CJ Maramureș, deci lucrările pot începe. Dar, mai e ceva.

„Au apărut foarte multe dezinformări, dar și multe interese politice din partea unor consilieri locali, atât din Coltău și Recea, cât și din Satulung.  Am fost acționați în instanță pe motive neconforme cu realitatea – că terenul nu e intravilan, că urmează să construim pe o culme, dar e vorba de o groapă naturală, că proiectul nu respectă rigorile de mediu, total neadevărat. Am explicat că se fac diferite straturi pentru a asigura impermeabilitatea în ceea ce privește solul și se construiește la mare distanță față de drumul județean, platforma temporară nefiind vizibilă din drum.

Se construiește, de asemenea, un gard perimetral, la înălțime, peste încă un zid de protecție, astfel încât deșeurile să nu fie suflate de vânt. Au fost prevăzute drenaje pentru a asigura că levigatul nu poluează sub nicio formă pânza freatică (…) Acest proiect respectă toate normele”, spune Gabriel Zetea, citat de axanews.ro.

O groapă de gunoi perfect legală. Dar de ce era nevoie de ea? Păi operatorii de salubritate din județ nu mai au unde să depoziteze deșeurile. După închiderea vechilor gropi de gunoi, amenajate direct pe sol în timpul regimului comunist, autoritățile au construit platforme temporare de depozitare. Însă, tocmai fiindcă au un caracter temporar, aceste gropi de gunoi nu pot fi folosite la nesfârșit.

„Când expiră durata de viață a platformelor temporare din județ, nu vom avea o altă soluție temporară, autorizată din punct de vedere legal, un proiect care să corespundă din punct de vedere a protejării sănătății cetățenilor, a impermeabilității solului, a protejării pânzei freatice (…)

Să ne gândim ce s-ar întâmpla în Maramureș dacă, în luna iulie, spre exemplu, deșeurile nu ar mai fi colectate. Să ne imaginăm ce bombă ecologică am avea în județ, cum ar arăta râurile din județ infestate cu deșeuri, cum ar arăta curțile oamenilor, pubelele din orașe”, mai spune Gabriel Zetea.

Are dreptate omul. Dar ce nu menționează el e altceva.

O gropă de gunoi de 70 de milioane € nu e gata de 13 ani

Un proiect care datează din 2006 ar fi trebuit să fie răspunsul la problema actuală a județului Maramureș. El se cheamă Centrul integrat de management al deșeurilor de la Sârbi, comuna Fărcașa, un proiect pentru care s-au alocat 70 de milioane de euro. Acolo au fost prevăzute și fonduri europene, și fonduri județene și locale. Dar nimic nu a fost dat în folosință.

Proiectul, care însemna realizarea unei gropi de gunoi și a unei stații de sortare a deșeurilor înainte de depunerea la groapă, cu toate standardele europene respectate, a pornit din start cu stângul. Alegerea terenului a fost o investiție proastă.

O anchetă demarată la nivelul DNA a scos la iveală că studiul hidro-geologic a fost făcut în alt loc decât cel în care a fost amplasat efectiv depozitul central, respectiv într-o zonă compromisă pentru construcții.

Terenul se află „la confluența a trei dealuri (Urniturii – adică cel care se mișcă, se urnește, Adăpătorii – numit așa tocmai datorită pânzei freatice aflată foarte aproape de scoarța terestră, loc folosit pentru adăpatul vitelor de localnici – și Sârbi), care prezintă permanente și semnificative alunecări de teren ce afectează drumul de acces, clădirile edificate deja și platforma de beton”, scrie 2mmnews.ro.

Bravo, băieți! Ați dat lovitura. Dar cine s-a ales cu banii? Asta se întreba, probabil, și ministrul mediului când s-a dus în vizită de lucru în Maramureș.

„Modul în care autoritățile județene gestionează acest domeniu reprezintă o bătaie de joc incredibilă la adresa maramureșenilor, a românilor și a europenilor, deopotrivă. La Fărcașa avem, de exemplu, un așa-zis depozit de deșeuri ecologic, care ar trebui să deservească întregul județ. De fapt, investiția nu este altceva decât un adevărat sac fără fund al pompării de bani europeni în bugetul Consiliului Județean”, a spus Costel Alexe la începutul lunii martie 2020.

DNA a intrat pe fir încă din luna ianuarie și a transmis serviciului teritorial Cluj sarcina de a face verificări și de a soluționa cazul de la Sârbi/Fărcașa.

Și cu noi, de la Lăușel, cum rămâne?

M-am uitat și eu pe documente și pe explicațiile autorităților județene și n-am putut să nu râd. Cică vor încerca să obțină cât mai repede autorizația de construire (ați înțeles mai sus de ce). Gunoaiele strânse din tot județul vor fi depozitate la Lăpușel și stocate până la „finalizarea lucrărilor şi operaţionalizarea activităţii de tratare mecano-biologică şi depozitare a deşeurilor pe platforma CMID Sârbi”. Adică, până când îi țineți pe oameni cu groapa de gunoi temporară sub nas?

Proiectul a început în 2006 și nu e gata nici azi. Câte minciuni mai pot înghiți oamenii din zonă, care vor sta cu gunoiul la fereastră mulți ani de acum încolo, din cauza incompetenței administrației județene?

Mă gândesc că, și aici, și în multe alte cazuri, adevărul este undeva la granița dintre legalitate și moralitate. Iar oamenii locului vor să atragă atenția că pe ei nu-i preocupă legalitatea lucrurilor, ci moralitatea lor.

„Acel teren achiziționat de CJ Maramureș poate fi folosit în alte scopuri economice. Îi puteți găsi o altă destinație, care să nu afecteze trei localități: Lăpușel, Arieșul de Pădure și Coltău. Nu doar Lăpușelul va fi afectat, și celelalte două localități vor fi afectate, deoarece distanța de la locul platformei până la cele 3 localități este de sub sau peste 1.000 de metri, în toate cele trei direcții afectate.

„Știm că suntem la mâna autorităților, a primarului comunei și CJ Maramureș, însă acum în al 12-lea ceas îi rugăm să-și caute fiecare latura umană și, timp de 10 minute, să se pună în locul nostru. Cu un mic exercițiu de imaginație să realizeze fiecare ce impact va avea acest proiect asupra lapușenilor. Sunt convinsă că omul din ei va spune NU. Sunt convinsă că există un dram de omenie și justețe, care poate cântări mai mult decât niște cifre”, mai spune Oana B.

Aude, oare, cineva?