Deseori am fost trist. Și acum sunt. Uneori, prietenii mă alintau „tristule”. M-am supărat pe ei pentru că simțeam că săvârșesc o nedreptate. Eu, cel mai vesel și mai binedispus din grup să primesc un asemenea calificativ? Josnic. Apoi am înțeles că tristețea mea ascundea altceva. Da, eu, tipul ăla jovial și pus pe glume nesărate avea, de fapt, o problemă. Sunt Dan L. Brumar și am curajul să susțin că sufăr de depresie. Dar ce dracu’ e depresia?

Dacă nu te numeri printre cei care se dau depresivi pentru a căpăta atenția celor din jur, vei înțelege că depresia e o boală. O tulburare a dispoziției care persistă mai mult timp, atât de mult încât nu mai ești capabil să faci diferența dintre supărări trecătoare și amărăciune profundă.

„Diferența dintre tristețe și depresie este aceea că depresia afectează modul în care ne simțim, gândim sau acționăm”, spune psihologul Yolanda Crețescu. Specialista este unul dintre autorii ghidului 100 de întrebări și răspunsuri despre depresie, realizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), cu sprijinul Janssen.

Cum îți dai seama că te-a afectat depresia

Nu-ți dai seama, ăsta-i adevărul. Cel puțin nu la timp. Cineva trebuie să-ți spună asta, fiindcă tu ești prea ocupat să negi ceea ce ți se întâmplă. Tristețe profundă, tendință de izolare, stări de anxietate, tulburări de somn – sunt simptome clare de depresie, dar cine naiba ești tu să le poți interpreta? Nu poți, prietene, de aceea trebuie să mergi la un specialist. Trebuie să MERG la un specialist.

„Atunci când aceste stări persistă, atunci când le identificăm destul de greu, atunci când le lăsăm să se adune zi după zi, săptămână după săptămână, atunci când afectează randamentul în muncă, atunci sigur că este nevoie și de un ajutor un pic mai intens. Adică să apelăm și la ajutorul unui psihiatru. În echipă, psihologul sau psihoterapeutul cu siguranță vor putea să ofere o soluție”, explică dr. Alexandru Aricescu, medic primar psihiatru.

Crezi că nu vezi bine? Programează o consultație gratuită ca să afli cum stai cu sănătatea ochilor!

OK, în titlu v-am promis niște răspunsuri la cele mai întâlnite și pertinente întrebări despre depresie. Vi le dau. Turnați-vă un pahar cu apă și urmați-mă!

Cele mai bune răspunsuri la întrebările despre depresie

Ghidul de care v-am vorbit mai sus face parte din campania „Depresie, nu impresie”, inițiată în anul 2020. El a fost întocmit de specialiști în acest domeniu, pe care îi menționez aici.

Numero uno: Yolanda Crețescu – psiholog clinician și psihoterapeut adlerian, președinta Asociației Happy Minds și fondatoarea depreHUB.

Numoro due: Cătălin Nedelcea – profesor de psihologie la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, vicepreședintele Asociației Psihologilor din România, președintele Asociației Institutul de Psihoterapie Experiențială Focalizată pe Emoții și membru în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România.

Numero tre: Dr. Alexandru Aricescu – medic primar psihiatru, specializat în psihiatria adultului, în diabet-nutriție și în psihoterapia integrativă.  

Citește și: Vedetele care vorbesc deschis despre depresie: „Sunt Marius Manole și am trecut prin asta”

Depresia: care sunt simptomele?

Psih. Yolanda Crețescu: Simptomele depresiei înseamnă: frustrare, tristețe, deznădejde, descurajare, vinovăție, inutilitate, pierderea interesului pentru lucruri care altădată ne făceau plăcere, pentru viață, gânduri suicidale, modificări ale programului de somn sau ale apetitului alimentar, sentimentul de epuizare fizică și psihică fără a avea o cauză reală, evitarea programului social pe care altădată îl aveam, incapacitatea de a ne mai face inclusiv rutina de igienă zilnică. Toate acestea sunt simptome ale depresiei.

Ce diferențe și asemănări sunt între depresie și anxietate?

Psih. Yolanda Crețescu: Anxietatea vorbește despre frică, despre senzația de neputință, despre agitație, despre creșterea frecvenței cardiace. Se știe foarte bine care sunt trăirile într-un atac de panică. Există sentimentul de frică de un pericol iminent fără să avem o cauză, transpirație abundentă, tremur, tulburări de somn și atunci este important să știm că există și simptome comune ale depresiei și anxietății.

Cum se manifestă depresia?

Psih. Yolanda Crețescu: Atât în anxietate, cât și în depresie, avem această îngrijorare extremă vis-a-vis de cum mă simt, de cum sunt sau ce se întâmplă cu mine. Cu atât mai mult noi, românii, pentru că nu avem această educație și nu ne gândim întâi să eliminăm aceste două patologii. În ambele situații ne simțim agitați și neliniștiți. Amândouă au simptome fizice: dureri corporale, dureri de cap, de stomac, ambele periclitează capacitatea de a lua decizii, de a-ți duce ideile sau acțiunile până la capăt. Atunci este important să știm ce anume a apărut prima dată pentru că ele sunt în comorbiditate.

O persoană care are o personalitate anxioasă, care este mai fricoasă, mai îngrijorată, poate să ajungă la o anxietate generalizată și atunci să obosească de atâta spaimă, să se sperie și să aibă și simptome de depresie. La fel se întâmplă și în depresie, în depresia cronică, să aibă și componente de anxietate pentru că ți se face frică de ceea ce ai trăit.

Este posibil ca o persoană să se confrunte cu depresia și să nu realizeze acest lucru?

Dr. Alexandru Aricescu: Este posibil să nu ne dăm seama de aceste simptome. Problema este că ele pot duce foarte lent, treptat, progresiv către un episod depresiv major cu gânduri negre, cu gânduri suicidale, eventual să se termine într-o tentativă de suicid. Atunci intervine rolul major al familiei, al oamenilor din jurul nostru care ne pot trage ușor de mânecă și să ne spună: „Uite, eu cred că totuși ai nevoie de ajutor, hai să vorbim cu un specialist!”.

Cum diferențiem depresia de burnout? (Burnout-ul duce la depresie sau invers?)

Dr. Alexandru Aricescu: Atunci când spunem burnout, ne gândim mai degrabă la o epuizare profesională. Din ce am observat eu în cabinet, de cele mai multe ori, el coexistă cu tulburarea anxioasă mai degrabă decât cu tulburarea depresivă. Poate și pentru că una dintre componentele lui este tendința persoanelor care ajung în acest punct de epuizare profesională de a avea o personalitate de tip perfecționist, de a face lucrurile cât mai bine, foarte bine, investind foarte mult efort, foarte multă energie pentru a scoate lucrurile în detaliu la o acuratețe cât mai bună din punct de vedere profesional, pentru a primi cele mai bune calificative, pentru a primi validare din partea colegilor de muncă sau a șefului.

Din punctul meu de vedere, strict clinic, burnout-ul coexistă cu anxietatea. Dar, desigur, atunci când este lăsat netratat și nu mergem la psihoterapie pentru a fi tratat, pentru a putea învăța să gestionăm mai bine perioadele de stres profesional ca să nu ajungem la epuizare, el poate să ducă și la un episod depresiv.

Care sunt principalele cauze ale depresiei?

Dr. Alexandru Aricescu: Există și factori de mediu care pot fi implicați, însă nu aceștia sunt importanți. Importante sunt evenimentele noastre de viață. Perioada de doliu care se prelungește mai mult decât trebuie, uneori poate să ducă la un episod depresiv. Este un factor major stresant care poate să fie și o cauză a unui episod depresiv. De asemenea, pierderea emoțională, nu neapărat prin doliu, ci pierderea unei relații apropiate este un alt factor important. La fel, o perioadă de epuizare la locul de muncă, burnout-ul, poate fi o cauză a unui episod depresiv sau o perioadă de stres intens, așa cum am avut noi în perioada aceasta.

Știu că v-am promis 100 de răspunsuri. Nu vi le dau pe toate aici. Dacă sunteți interesați de sănătatea voastră mintală puteți intra AICI. Sigur veți găsi răspuns la ce vă doare.

Aveți nevoie de ajutor? Nu ezitați să sunați la una dintre cele două linii deschise nonstop: 0374.456.420 – pentru adulți și vârstnici, și 0374.461.461 – pentru adolescenți, din cadrul DepreHub, primul hub antidepresie din România.