După lupte seculare, care au durat… câteva luni, avem primar general. Doamna Gabriela Vrânceanu Firea s-a instalat la Primăria Capitalei. Joi seară a depus jurământul de învestitură în sala unui teatru din București. Că o să avem teatru sau circ în următorii patru ani, vom trăi și vom vedea.
Până atunci, însă, să vă spun de ce cred eu că transportul public gratuit e o idioțenie, pe lângă o idee populistă de doi bani. Un proiect mai fantasmagoric decât cel al doamnei Firea este cel al autostrăzii suspendate al primarului de tristă amintire, Sorin Oprescu.
Diferența dintre cele două este că planul Firea ar putea fi pus în practică, după modelul patentat de primarii bucureșteni contemporani al colectării gratuite a deșeurilor menajere sau al reabilitării termice gratuite. Iată cinci motive pentru care transportul public gratuit nu miroase bine.
1. Nimic pe lumea asta nu e gratuit
Un serviciu public de dimensiunea celui de transport în comun, chiar și fără plată directă, e susținut întotdeauna de cei cărora li se adresează. Regia de transport public din Capitală are nevoie anual de circa un miliard de lei pentru a putea oferi un serviciu vital pentru cetățeni.
În acest an, bugetul RATB (subvenții) este de 515 milioane de lei, bani care sunt cheltuiți aproape integral pentru plata salariilor celor 11.000 de angajați. RATB încasează circa 175 – 185 de milioane de lei din reclame și închirieri de spații. Câștigă circa 165 de milioane de lei din vânzarea titlurilor de călătorie și în jur de 5 milioane de lei din sancționarea călătoriilor frauduloase.
Prin renunțarea la taxarea călătorilor, Municipalitatea doamnei Firea trebuie să facă o magie și să scoată bani din piatră seacă pentru acoperirea acestor venituri. Încercați să vă imaginați în ce an și-ar mai permite Bucureștiul tramvaie, autobuze și troleibuze noi. Sau când vor reuși cei de la RATB să repare vehiculele care zac în garaje, fără piese de schimb.
2. Populismul dăunează grav integrității
Dacă acest proiect nu are ca scop încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun în detrimentul autoturismelor, atunci este o gogomănie populistă. Să susții public că tariful unei călătorii este prea mare pentru a putea fi suportat de populație, este o minciună sfruntată. Bucureștiul are cele mai mici tarife din România la titlurile de călătorie. Ca să nu mai spun că în alte state din Europa nu există călătorie care să coste sub 50 de eurocenți.
Citește și: 9 motive pentru care transportul cu trenul în România e de rahat
Dar să revenim la prima variantă, aceea a descongestionării arterelor aglomerate. Să aruncăm o privire la municipalitățile de pe mapamond care fie au apelat cândva la transportul public gratuit, fie încă mai oferă acest serviciu cetățenilor. Tallinn, (Estonia) este prima capitală din lume care a introdus transportul public gratuit (2013) pentru cetățenii rezidenți.
[Cum e la alții]
Orașul are 435.245 de locuitori și, până acum, n-a dat semne că vrea să renunțe la acest serviciu. Colomiers este primul oraș din Franța care nu taxează călătoriile cu transportul în comun, încă din 1971. Orașul are 28.538 de locuitori. Ploieștenii care au venituri lunare de până la 3.000 de lei pot circula gratuit încă din 2014 pe mijloacele de transport în comun. Issoudun (Franța), un orășel de 13.500 de locuitori, nu taxează călătoriile încă din 1989.
Orașul Senec (18.000 de locuitori) din Slovacia, de asemenea, este prietenos cu transportul în comun. Poate ați sesizat lucrul pe care îl au în comun aceste localități, indiferent în ce colț al Europei se află. Sunt orașe mici. Da, în comunități restrânse de oameni, unde cheltuielile cu transportul în comun nu sunt colosale, acest serviciu poate fi susținut 100% din bugetul acestora.
Însă nu e o regulă general valabilă. Autoritățile locale din Templin, un orășel cu 16.500 de locuitori din Germania, au renunțat la gratuitate la câțiva ani de la implementare. La fel au făcut și edilii din Lubben.
Ei au fost influențați de belgienii din Hasselt (72.000 de locuitori), care s-au confruntat cu o creștere cu 1.300% a numărului de călători. Prin urmare, edilii au retras gratuitățile în 2013 pentru adulți, însă le-au păstrat pentru copiii și tinerii până în 19 ani.
Transpotul public gratuit s-a dovedit o armă cu două tăișuri și în orașele americane. Actorii politici și administratorii de localități și-au dat seama că proiectul e inaplicabil. În general, nemulțumirile au vizat creșterea exponențială a actelor de vandalism în vehicule (regiile sau societățile de transport nu mai puteau controla persoanele care călătoreau), creșterea numărului de oameni fără adăpost care transformaseră autobuzele în locuințe provizorii, triplarea cheltuielilor necesare asigurării serviciului de transport.
Nemulțumirile șoferilor au devenit tot mai vocale, ceea ce a dus la greve sau acțiuni de protest. Aglomerarea vehiculelor a avut ca rezultat creșterea intervalului de succedare a autobuzelor și troleibuzelor. Soluția, deloc pe placul firmelor de transport, a fost să-și sporească parcul auto. Asta a însemnat noi investiții într-un serviciu care doar consuma, dar nu producea nimic.
Studiile realizate în orașele americane au scos la iveală un lucru straniu. Deși transportul public gratuit a convins oamenii să renunțe la mașinile personale, cei mai mulți dintre ei s-au întors la ele după ce au văzut că serviciul nu e de calitate.
3. Transportul gratuit creează alte probleme sociale
Când iei o decizie pe care o crezi bună, trebuie să te gândești dacă nu cumva creezi o nouă problemă socială. Una dintre ele ar fi aceea că sute de vânzătoare de cartele și controlori nu vor mai avea loc de muncă din ziua în care transportul public gratuit va fi implementat. Nu le plâng de milă controlorilor RATB, dar sunt oameni care muncesc pentru pune pâine pe masă. Ce soluție are doamna primar în acest caz? Le găsește ea ceva de muncă? Cred că nu.
4. Gratuitățile sunt purtătoare de TVA…
… motiv pentru care RATB ar trebui să achite din bugetul propriu taxa pe valoare adăugată pentru călătoriile fiecărui locuitor al Bucureștiului. În iulie 2015, Regia de transport a fost scuturată serios de ANAF pentru o datorie și penalizări de întârziere de peste 270 de milioane de lei. Banii reprezentau TVA pentru abonamentele subvenționate (reduceri și gratuități) de care au beneficiat sute de mii de elevi, studenți și pensionari în perioada septembrie 2007 – martie 2013.
Până la urmă, Fiscul a fost îngăduitor și a permis RATB să achite doar datoria, fără penalități, care însuma 126 de milioane de lei. De unde au fost plătiți acești bani? Din buzunarele tuturor bucureștenilor, chiar și ale celor care nu circulă cu transportul în comun.
5. Bani cheltuiți inutil?
Ce ne facem cu banii cheltuiți pe sistemul de validare a cardurilor? Primăria București, condusă de Adriean Videanu, a spart 12,5 milioane de euro pe actualul sistem de taxare a călătoriilor. De atunci s-au mai cheltuit încă de trei ori pe atât pentru mentenanță și achiziționarea de carduri Activ. Toate aparatele de taxare din vehicule vor trebui aruncate la gunoi. În cel mai bun caz, pot fi păstrate ca elemente de decor.
Leave a comment