Din 2012, România s-a angajat să implementeze contorizarea inteligentă a consumurilor de energie electrică, după ce ANRE a comandat un studiu care să-i spună dacă această activitate aduce vreun beneficiu consumatorilor. Cercetarea „Contorizarea inteligentă în România”, realizată de firma de consultanță A. T. Kearney, a relevat că demersul ăsta de dotare a locuințelor cu aparate de măsurat digitale „are potențialul de a fi o investiție profitabilă”, datorită beneficiilor rezultate din reducerea pierderilor de curent din rețea și a costurilor de exploatare. Altfel spus, contorul inteligent e bun mai mult pentru operatorii din sectorul energetic, nu pentru consumatorul casnic. Acum, să vedem de ce.

Mulți consumatori din România au reclamat facturi mai mari la energia electrică de când au primit contoarele inteligente în casele lor. Acest lucru i-a determinat să tragă concluzia că echipamentele noii generații sunt instrumente care înregistrează altceva decât consumul real, iar întrebarea era dacă furnizorii au un amestec în treaba asta. Ceea ar fi foarte grav. Dacă nu e așa, atunci sistemele inteligente de măsurat consumul de curent au fost lansate pe piață fără a avea studii serioase în spate, din care să reiasă că nu pot da erori. Ceea ce e la fel de grav. Mai multe state europene și SUA au fost prudente în implementarea acestor sisteme, iar Germania le-a interzis în cazul locuințelor care au un consum mai mic de 6.000 kWh pe an.

Dar de ce trebuie să te îngrijoreze contorul inteligent? Știu, anterior am scris un text în care am identificat șapte motive pentru care nu ar trebui să te sperii de acest dispozitiv. Nu vreau să crezi că mă contrazic prin acest articol, ci aș vrea să înțelegi că sunt în permanență în căutarea adevărului, deși știu că nu am toate resursele necesare la dispoziție.

Un motiv de îngrijorare se găsește chiar în studiul comandat de ANRE în 2012 și care arată că, printre obstacolele în calea implementării contorizării inteligente se numără și unele de ordin tehnic. Principalele obstacole, în opinia realizatorilor acestui studiu, sunt lipsa standardizării și evoluția rapidă a tehnologiei. „Acestea, combinate, duc adesea la tehnologii care nu interacționează atunci când se încearcă integrarea produselor de la furnizori diferiți”, se arată în raport. Întrebarea care se pune este după ce standarde se fac verificările metrologice ale acestor contoare, având în vedere îngrijorarea experților în ceea ce privește „evoluția rapidă a tehnologiei”. Un cititor al acestui site, care deocamdată vrea să rămână anonim, ne-a furnizat un punct de plecare în realizarea acestui articol:

„Standardele pe baza cărora se fac verificările metrologice ale contoarelor de energie electrică sunt depășite, fiind concepute pe baza consumatorilor disponibili acum 30-40 de ani (consumatori rezistivi ca plite și calorifere electrice sau becuri de iluminat cu filament, aparatură cu transformatoare la 50 Hz). Până nu se aduc la zi standardele metrologiei, orice contor inteligent va trece testele metrologice, în pofida faptului că în situații reale va înregistra consumuri mult mai mari”.

Ce spune Institutul Național de Metrologie

În urma unei solicitări transmise via e-mail, conducerea Institutului Național de Metrologie (INM) a furnizat un răspuns, prin vocea directorului Mirella Buzoianu. INM este un institut de cercetare care are ca obiectiv de activitate dezvoltarea, menținerea și utilizarea etaloanelor naționale, precum și diseminarea unităților de măsură la nivel național. Dar să vedem ce spune dr. inginer Mirella Buzoianu:

„Contoarele de energie electrică activă sunt puse la dispoziție pe piață și date în folosință în conformitate cu prevederile Directivei 2014/32/EU, transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile de punere la dispoziție pe piață și punere în funcțiune precum și prezumția de conformitate (inclusiv standardele armonizate utilizate în acest scop) sunt reglementate în această hotărâre a guvernului”.

Un alt motiv de îngrijorare, fundamentat de niște cercetări realizate la nivel european, se referă la posibilitatea existenței unor erori de determinare a consumului, cauzate de interferențe electromagnetice. Mai multe experimente și cercetări realizate în 2016 de trei profesori (și doctori și ingineri) de la universități din Olanda au evidențiat existența unor deviații mari în cazul contoarelor inteligente trifazate, iar de vină ar fi interferențele electromagnetice. Experimentele realizate au dus la concluzia că interferențele electromagnetice pot provoca interpretări eronate ale contoarelor digitale, în sensul în care consumul înregistrat era de câteva ori mai mare decât cel real. În urma acestor rezultate, au fost introduse teste astfel încât instrumentele de măsurare să fie imune la astfel de interferențe.

Când a fost introdus în viața noastră, contorul inteligent a fost promovat drept un instrument de citire corectă, care ne va aduce facturi mai mici decât în trecut. În realitate, acest echipament nu are cum să-ți scadă factura, dar ar trebui să determine un consum real, iar în caz de erori ar trebui să poată fi calibrat. Cu toate acestea, spun realizatorii studiului, „acest lucru se face folosind tensiuni sinusoidale și curenți ideali, în timp ce în mediul nostru cotidian, curenții deviază substanțial din cauza sarcinii non-liniare a echipamentelor moderne”.

Ce spune Institutul Național de Metrologie

„Până în prezent la nivelul INM nu s-a realizat un studiu în care să se cuantifice aspectele semnalate privind influența interferențelor electromagnetice asupra erorilor de măsurare asociate contoarelor
digitale. Indiferent de tipul constructiv, un contor de energie electrică activă este declarat admis la verificarea metrologică periodică dacă îndeplinește cerințele prevăzute în norma de metrologie legală. Imunitatea la perturbațiile electromagnetice conduse la frecvențe din intervalul 3 kHz-150 kHz este, în prezent, verificată conform TR50579 și IEC61000-4-19, în completare la intervalul specificat în standardul armonizat EN50470. Această încercare a devenit obligatorie conform Directivei 2014/32/EU.

Desigur că există niște limite ale nivelului perturbațiilor peste care orice contor va fi influențat inacceptabil, chiar dacă el a trecut probele de imunitate impuse de certificare. Aceste limite se referă la gradul de distorsiune al curentului și al tensiunii de la bornele contorului și care sunt conținute în normative ale ANRE (codul de măsurare). Dacă aceste limite sunt depășite, atunci contorul masoară eronat din cauza furnizorului de energie, care nu respectă obligațiile de a furniza energie electrică de o anumită calitate”, mai spune dr. ing. Mirella Buzoianu.

Ok, deci să înțelegem că de când ni s-a pus contorul inteligent în case am plătit mai mult din cauza interferențelor sau a furnizorului care „nu oferă energie electrică de o anume calitate”? Păi, răspunsul e nu. Poate doar o parte dintre noi. Ceilalți, cea mai mare parte a românilor, au facturi mai mari la energia electrică fiindcă pentru prima dată în viața noastră avem contoare care înregistrează consumul real. Contoarele analogice (cu rotiță) au înregistrat ani la rând un consum mai mic decât cel real, astfel că e normal ca acum să ni se pară mai mare (fiindcă și este mai mare). Explicația:

„În cazul contoarelor electromagnetice, mai ales în situația în care sunt mai vechi, uzura mecanică conduce în timp la o frecare mai mare în lagărele discului și frânarea rotirii acestuia. Implicit, ele pot înregistra un consum mai mic decat cel real. Contoarele electromagnetice au indicator mecanic, cu tambur. Zecimalele sunt evidențiate cu altă culoare decât cifrele întregi (fie altă culoare a tamburului, fie un chenar de culoare contrastantă – roșu sau negru). Nu poate fi citit incorect decât dintr-o eroare umană. Un contor static nou înregistrează un consum mai exact și de aici poate apare impresia generală de «înregistrare în plus».

Contorul static măsoară cantitatea de energie prin eșantionarea semnalelor de tensiune și curent. Traductorul de curent din componența unui astfel de contor este partea cea mai sensibilă la curenții nesinusoidali produși de sarcinile neliniare. În prospectele comerciale, producătorii din Romania menționează tipul traductorului de curent utilizat (de obicei șunt sau transformator de curent). Contorul electromagnetic, care funcționează pe principiul inducției, nu are un traductor de curent dedicat care să fie influențat de sarcinile neliniare”.