În urmă cu un an, când situația nu se împuțise la nivel mondial, am vorbit cu prietenul meu român din China (unu’ am). Despre ce? Despre criza Covid. Care nu era. Nici la ei, nici la noi. Era sfârșit de februarie și, la vremea aceea, aveam primul caz de coronavirus în țărișoară.

Nimeni nu anticipa atunci unde avea să ne arunce criza Covid și câte vieți urma să curme. Însă, după cum mulți ați putut constata, măcel a fost doar în Occident, nu și în China. Mereu m-am întrebat cum și de ce? Am primit atunci niște explicații despre isteria care a paralizat România. Și o viziune total diferită despre cum trata China problema.

După mai bine de un an de pandemie, China are în jur 90.100 de cazuri de Covid și 4.636 de decese confirmate. Țara asta uriașă a scăpat de epidemie. Cam tot atunci când începea la noi. Sunt șocat, dar nu în sensul rău. Mă bucur pentru ei și mă întristez pentru noi fiindcă, se pare, am gestionat prost situația.

La un an de la precedenta noastră discuție, l-am interpelat pe Dan Tomozei, jurnalist Radio China Internațional, să-mi explice care sunt secretele Chinei. În gestionarea pandemiei Covid, firește. Cred că acceptatea unei păreri care diferă de cea pe care ne-am format-o deja este cel mai bun exercițiu democratic. Întâmplarea face că părerea lui este una dintre cele mai avizate pe care le puteți avea în acest moment.

Beijing – 45 de zile fără un caz de Covid-19

În timp ce voi auziți știri macabre la TV-ul românesc, Beijingul numără a 45-a zi fără UN caz de Covid-19. Haideți să aflăm cum e posibil!

danbrumar.ro: 45 de zile fără un caz de Covid-19 la Beijing. Cum e viața oamenilor de acolo, la mai bine de un an de la izbucnirea pandemiei?

Dan Tomozei: „Suntem la 45 de zile de la ultimul caz nou confirmat în Beijing, oraș cu 22 de milioane de locuitori. Dar și la 27 de zile de când zona continentală a Chinei nu a mai înregistrat niciun nou caz Covid-19 cu transmisie locală. De tot atâtea zile, singurele cazuri înregistrate sunt cele de import, adică depistate la persoane testate la punctele de frontieră de intrare în China.

Aici viața își urmează cursul firesc de aproape un an, pentru că încă din luna martie a anului trecut focarul epidemic de la Wuhan a fost închis. Odată cu asta, treptat, ritmul social și economic a revenit la normal. Astăzi, aici, dacă nu ar fi rămas filtrele termice la intrarea în magazine, testările epidemice de mobilitate realizate cu APP-urile instalate pe telefoanele mobile, cu greu te-ai gândi că în China s-a produs o epidemie care a blocat țara, mai ales din punct de vedere economic.”

Cum au reușit chinezii să țină în frâu virusul? Medical vorbind

„Sunt extrem de multe de spus în câteva cuvinte. Am observat, zi de zi, reacțiile, intervențiile, comunicările, explicațiile, statisticile, oferite de echipa națională de coordonare constituită la nivelul Consiliului de Stat din China, și cea locală, constituită la nivelul provinciei Hebei, unde Wuhan este capitală. Cred că cel mai simplu și concis răspuns ar fi o comparație cu ceea ce vedem de un an în România: cu profesionalism, asumare, fermitate, intervenție direct acolo unde a fost nevoie și sancțiuni dure, acolo unde s-a greșit.

Se știe că medicul Li Wenliang, care a sesizat primul posibila apariție a unei noi epidemii, a fost marginalizat în primă fază de autoritățile locale din Wuhan. Ei bine, responsabilii administrativi, medicali și politici din Wuhan și Provincia Hebei au plătit și plătesc, unii sub sancțiuni penale, pentru lipsa de atenție acordată la semnalele lansate de Dr. Li. Din păcate, el a fost printre primii medici care au decedat ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2.

O altă comparație ar fi că aici persoanele depistate pozitiv au fost în mod real tratate cu maximă atenție și vorbesc de baza elementară necesară într-un spațiu medical: tratament adecvat, căldură. Acest tip de boală necesită un mediu dominat de căldură și umiditate și permanentă consiliere psihologică.”

Bănuiesc că nu există nici isterie generală. Cum e tratat subiectul Covid-19 în media?

„Dane, am aproape 300 de texte scrise pe tema Covid-19, în majoritate privind cele înregistrate în China, însă tot primesc reacții stupide atunci când scriu și repet că aici am fost și suntem liberi, am fost și suntem liniștiți. Nici eu, nici familia mea, nici colegii mei, nu ne-am confruntat cu restricțiile și toate trăznăile pe care le inventează România și țările din Uniunea Europeană. Repet, aici am fost și suntem liberi și liniștiți, fără restricții stupide și alte tâmpenii.

În perioada de criză epidemică internă, comunicarea s-a făcut zilnic în mod transparent, cu trei conferințe de presă, două din Beijing și una la Wuhan. Aici responsabilii medicali și administrativi prezentau ultimele informații și răspundeau întrebărilor puse de jurnaliștii extrem de informați și iscoditori. La Beijing, conferințele erau față în față, la Wuhan se derulau în sistem videoconferință.

Citește și: Când știi că ai nevoie de ochelari? Programează o consultație gratuită ca să afli!

Din vara anului trecut, când focarul de la Wuhan a fost eradicat, s-a renunțat la conferințele de presă. S-au păstrat raportările publice și recomandările oficiale zilnice privind evoluția epidemiei interne. De câteva luni, problema Covid a devenit una marginală, atenția fiind mutată pe cercetarea și producția de vaccinuri.”

Cât de mult contribuie această stare de bine generalizată la sănătatea mintală a chinezilor?

„Am subliniat deja că una dintre formele de sprijin acordat persoanelor care au fost testate pozitiv Covid-19 a vizat suportul psihologic, dublat de un proces de schimbare a echipelor medicale civile și militare trimise la Wuhan din toată țara.

În limbajul comun al chinezilor, sănătatea mintală s-ar traduce prin armonia interioară și în relația cu mediul în care te găsești. Această filozofie de viață impregnată în codul genetic al chinezilor transformă imaginea și percepția față de cel de lângă tine, atunci când porți o responsabilitate instituțională sau publică.

Ca să traduc și mai simplu, cei de acasă ar trebui să înțeleagă că în China sistemul social este unul care urmărește liniștea și bunăstarea oamenilor. Sunt evitate tensiunile și tulburările, chiar dacă uneori sunt produse și erori, așa cum a fost în cazul medicului Li Wenliang.

Am scris și am repetat că demența și restricțiile induse de autoritățile de la București, pe fondul unor grave erori de înțelegere a fenomenului și de intervenție, vor lăsa urme greu de surmontat, chiar și în varianta optimistă că, printr-o minune, cuiva i-ar păsa de ce s-a petrecut în ultimul an.”

Ce cred chinezii despre vaccinare și câți s-au imunizat (pagina următoare)