Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei. Fraudă de 1,2 milioane €

Share This:

Poate vă mai amintiți un eveniment petrecut la jumătatea lunii iunie, care ne-a spus tuturor ce statut „privilegiat” ne-am negociat în Uniunea Europeană. Suntem groapa de gunoi a Europei! Între 17 și 24 iunie, vameșii români au reținut la graniță 16 tiruri suspecte. Camioanele au încercat să intre în țară păcălind vigilența polițiștilor de la graniță. În acte, încărcătura era cât se poate de inofensivă: peleți. Adică materie primă pentru încălzit casele celor care au sobe sau centrale speciale.

În realitate, tirurile, care veneau din Germania, Austria și Ungaria, conțineau 300 de tone de deșeuri reziduale. Pe care europenii nu și le doreau, așa că le-au trimis în România. Camioanele urmau să ajungă la șase societăți comerciale din Hunedoara și Ilfov, specializate în depozitarea sau neutralizarea deșeurilor. „Aproape 300 de tone de deşeuri ilegale erau pe punctul să se introducă în țară, sub codul de deşeu verde. Însă, printr-o colaborare foarte bună între Garda de Mediu și Vamă, transporturile au fost oprite”, declara, la 18 iulie, ministrul Cristiana Pașca Palmer.

Acum, vă veți întreba, pe bună dreptate, cum e posibil ca europenii să-și trimită gunoaiele, cu tupeu, în România. În primul rând fiindcă țara asta este groapa de gunoi ieftină a Europei. În România nu se percepe o taxă pentru depozitarea deșeurilor la groapă. Abia de la anul operatorii ar urma să achite 80 de lei pentru fiecare tonă de gunoaie depozitate. Apoi, legislația română permite importul de deșeuri, însă doar dacă acestea sunt reciclabile.

Totuși, cum reușesc vecinii din UE să introducă ilegal deșeuri periculoase în țară? Aici intrăm într-o poveste cu iz penal, cu o fraudă de 1,2 milioane de euro, orchestrată la nivelul Ministerului Mediului.




În 2011, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice semna un acord de finanțare cu Comisia Europeană, pentru implementarea unui proiect vital. Monitorizarea transporturilor de deșeuri, înspre și din România, grație unui sistem informatic performant. Sistemul ar fi trebuit să elimine „traficul” ăsta cu deșeuri, care a devenit o modă în Europa. În plus, se dorea crearea unei baze de date și generarea rapoartelor anuale pentru UE, Eurostat și Secretariatul Convenției Basel. ELSYS, cum a fost botezat proiectul, a costat 1,2 milioane de euro, 50% din costuri fiind fonduri nerambursabile.

Miercuri, reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au anunțat că au luat la puricat contractual semnat cu firma Mira Telecom. În urma verificărilor, Corpul de Control a constatat „importante nereguli cu privire la modul de achiziție, dezvoltare, exploatare precum și la recepția echipamentelor și a programelor informatice” ale proiectului. Ministerul a sesizat Parchetul pentru a dispune o anchetă penală în acest caz. Păi, ce puteau să descopere cei de la Corpul de Control? Că banii au fost alocați, dar serviciul de urmărire a transporturilor de deșeuri nu e funcțional.
sensodays.ro
Ancheta demarată va scoate la iveală unde s-au scurs banii alocați pentru implementarea acestui proiect. Mai mult, cei care s-au ocupat de proiect trebuie să dea lămuriri cum au fost cheltuiți banii europeni. În momentul semnării acordului de finanțare, la conducerea ministerului era László Borbély. El a demisionat la 5 aprilie 2012, fiind înlocuit temporar de Attila Korodi. La 7 mai 2012, locul său este luat de Rovana Plumb, ca urmare a schimbării guvernului. Korodi va reveni la minister la 5 martie 2014, în noul Guvern Ponta. Unii din acești oameni au permis ca România să devină groapa de gunoi a Europei. Le ofer multe urări de iubire eternă!

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.