Cum arată fabrica unde se fac chiflele McDonalds, în România

Share This:

Mă dau în vânt după emisiuni ca „How its made” sau „Food factory”, de pe canalele Discovery și, dacă aș ști că am o șansă, mi-aș depune CV-ul pentru a lucra la una din aceste emisiuni. Miercuri am fost să văd cum se fabrică la noi unul dintre cele mai vândute produse alimentare, chiflele McDonalds. Deși nu sunt consumator înrăit de produse fast-food, modul în care se fac pâinicile pentru acest popular lanț de restaurante m-a făcut să-mi schimb părerea despre mâncarea gătită rapid.

Povestea chiflelor pufoase începe în două tancuri de trei tone fiecare, cu prepararea maielei (apă cu drojdie), care e apoi amestecată cu făină albă, ulei de floarea soarelui, sare și zahăr. Când am auzit de zahăr, mi s-a zburlit pielea pe mine, căci personal am o răfuială cu ingredientul ăsta. Nu știu de ce, dar îl asimilez întotdeauna cu diabetul, cu boala, cu amăgirea. Așa că prima mea întrebare a fost: „Cât zahăr?”. În compoziția aluatului se regăsește zahăr în proporție de 6%. Aluatul se trece printr-un malaxor de mari dimensiuni, unde se amestecă până amețește supraveghetorul. Datorită unui program computerizat, aluatul ăsta are aceeași compoziție și consistență de fiecare dată când se mixează ingredientele. Când pasta e gata, ea se trece la porționare și la modelarea viitoarelor chifle, acum sub forma unor gomoloațe nu mai mari decât o minge de golf.

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

„Mingile” de aluat sunt rostogolite pe o bandă transportoare, unde sunt pudrate, ca năsucul unei doamne de salon, cu făină albă. Toate aceste operațiuni cad în sarcina a doi-trei oameni, care nu fac altceva decât să supravegheze tot ce execută roboții și mașinăriile care merg ceas.




De aici, chiflele ajung în niște tăvi rezistente la temperaturi ridicate, unde sunt depozitate într-o cameră de dospire. Dospirea durează între 48 și 50 de minute, în funcție de dimensiunile lor. De exemplu, o chiflă de Big Mac trebuie să petreacă mai mult timp în camera de dospire, decât o chiflă pentru McPuișor. În funcție de sortiment, ele pot fi îmbunătățite cu semințe de susan înainte de a ajunge în cuptor. O legendă locală spune că o chiflă de la Mac conține fix 168 de semințe de susan. Oamenii din fabrică n-au putut confirma informația, adăugând că este aproape imposibil ca numărul lor să poată fi controlat.

Citește și: McDonalds recrutează vânzători de hamburgeri de pe băncile liceelor

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

După dospire, pâinicile sunt trimise în „iadul” de coacere, unde petrec între 7 și 9 minute. Din cuptor sunt transportate tot pe bandă până la camera de răcire, unde pierd din umiditate și ajung la temperatura optimă pentru ambalare. Aici se întâmplă un fenomen care m-a șocat inițial, dar am primit asigurări că „nu e mare pagubă”. Înainte de a fi ambalate în pungi din plastic vidate, chiflele sunt verificate minuțios de doi-trei angajați. Cele care au imperfecțiuni (picături de apă, sunt crăpate sau diforme) sunt eliminate de pe bandă și aruncate într-o cuvă. Surpriza mare a fost când am aflat că toate produsele neconforme ajung la porci, după ce sunt preluate de o firmă care are contract cu fabrica. Păi și de ce nu le donați unor azile de bătrâni? Nu sunt bune de mâncat?, întreb. „Sunt comestibile, fără îndoială, însă nu le putem da de pomană așa. Atunci când sunt aruncate în cuvă ele se strivesc. Ca să putem face acte caritabile, trebuie să le strâgem separat cu grijă, să le ambalăm, și asta ar însemna costuri suplimentare pentru fabrică”, ne spune Laurențiu Mihalcea, directorul fabricii. Uite așa măncâncă și porcii de la Mac.

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

După ce s-au asigurat că toate pâinicile sunt conforme, ele ajung la tăietor. Toate chiflele sunt tăiate pe jumătate (cele pentru Big Mac trec prin două secționări) cu niște cuțite care sunt schimbate la fiecare opt ore. S-a constatat că după acest timp lamele nu mai taie la fel de bine. E de așteptat, dacă pe banda de producție trec circa 36.000 de chifle în fiecare oră. După tăiere ajung pe linia de ambalare, în țiplă, câte 30 de bucăți.

Citește și: 14 lucruri pe care le afli despre produsele McDonalds doar dacă intri în bucătărie

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

După ambalare, chiflele McDonalds sunt introduse în lăzi din platic, stivuite, trase în țiplă și congelate la minus 24 de grade Celsius. Ele pot sta la congelator între trei și șase luni, iar după  decongelare, în restaurant, trebuie consumate în cel mult 48 de ore. Explicația e simplă: chiflele McDonalds nu au conservanți. Însă fabrica Titan face și chifle care conțin conservanți, pentru alți clienți, produse pe care le găsiți pe rafturile supermarketurilor.

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

Ce conțin chiflele McDonalds

Ingredientul principal este făina de grâu, albă. Ea e obținută prin măcinarea grâului  în cadrul morii din interiorul fabricii. Grâul provine atât din România, cât și din Austria. De ce, ne explică Thomas Dimou, manager general al diviziei de produse congelate a GoodMills. „Importăm o parte din grâu pentru că cel românesc nu se ridică la calitatea și la concentrația de gluten solicitată de McDonalds. Celelalte ingrediente provin exclusiv din România”, ne-a spus Thomas Dimou.

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

Uleiul de floarea soarelui este livrat de Expur Ialomița, companie românească fondată în 1972 și specializată în procesarea semințelor oleaginoase.

Zahărul provine de la compania „Zahărul Oradea”, firmă de tradiție în România, dar care acum e deținută în proporții egale de francezii de la Cristal Union și nemții de la Pfeifer&Langen. Străinii mai dețin și societățile „Zahărul Carei SA” și „Zahărul Arad SA” care, împreună cu „Zahărul Oradea”, fac parte din concernul „Cristal Diamant”. Buba cea mare este că zahărul de aici nu ar fi produs din sfeclă de zahăr, ci ar fi obținut din prelucrarea zahărului brut din import. „Și astăzi, mai mult de două treimi din producția de zahăr a României se realizează din zahăr brut, din zahăr importat din Brazilia, din Cuba, din alte țări sud-asiatice”, susține fostul ministru al agriculturii Valeriu Tabără, citat de digi24.ro.




Sarea este românească și se găsește în proporție de 1% în produsul finit. Dacă cei din fabrică sunt onești, atunci o chiflă obișnuită de McPuișor sau Hamburger, care cântărește 52 de grame după coacere, conține 3,12 grame de zahăr și 0,52 de grame de sare.

Câteva cuvinte despre fabrică

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

Fabrica Titan se află în orașul Pantelimon, pe strada Cernica nr. 119, unde funcționează din anul 2000. Atunci, grupul care o deținea (Loulis) a fost obligat de noua legislație referitoare la producerea produselor de panificație să-și mute activitatea în afara Bucureștiului. În 2007, fabrica și moara au fost cumpărate de grupul GoodMills Austria (o subsidiară a Raiffeisen Bank). În 2009, noii proprietari au început extinderea facilității existente, prin crearea unei linii de producție noi, destinată exclusiv producerii de chifle și pâine tip toast. Peste 66% din producția anuală de chifle este cumpărată de McDonalds, care are produse realizate după rețete proprii. Linia de producție din Pantelimon poate scoate circa 250 de milioane de chifle anual, dintre care cea mai mare cantitate ajunge în restaurantele McDonalds din România, Ungaria, Bulgaria și Grecia.

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

Femeile, interzis cu ojă, ruj și parfum

62 de oameni lucrează, în trei schimburi, în fabrica de chifle. Dintre aceștia, jumătate sunt femei. Deși regulile de acces la muncă sunt aceleași pentru toți, femeile mai au niște interdicții. De exemplu, le este complet interzis să vină la muncă rujate, cu unghiile vopsite ori parfumate. Orice aromă, în afară de cea dată de drojdie și cocă, poate contamina produsele și acestea nu vor mai ieși din fabrică decât cu destinația ferma de porci. Alina Gulea (26 de ani), care lucrează la tăierea și modelarea aluatului, s-a obișnuit cu regulamentul restrictiv. „Sunt reguli la care m-am putut adapta. Nu simt nevoia să mă machiez zilnic, în weekend mă dau cu ruj și cu parfum. Sunt o femeie normală și, cu toate că am nevoi ca oricare altă femeie, nu mă deranjează să apar în fața lumii nefardată”, a spus tânăra.

Alina Gulea (26 de ani)

Alina Gulea (26 de ani)

Deși li se permite accesul în unitate cu telefonul mobil, angajații îl pot utiliza numai în situații de urgență și care țin de sarcinile lor de serviciu. Sarcinile pe care le au, în general de supraveghere a procesului de producție, le limitează aproape de tot contactul cu produsul. Dacă le vine să strănute sau să tușească, le este interzis să o facă înspre zona de lucru ori în palme, ci în interiorul halatului. Dacă iau pauză de fumat, e obligatoriu ca la întoarcere să treacă prin aceleași proceduri de curățare și dezinfecție a mâinilor pe care le-au urmat la intrarea în tură. O dată pe săptămână, vinerea, producția se oprește pentru curățenie generală și igienizarea fiecărui aparat. Operațiunea durează opt ore și e executată de angajații care se află în tură în acel moment. Un muncitor câștigă circa 1.200 de lei în mână, lunar. Cu ore suplimentare și cu bonuri de masă, veniturile sale pot ajunge la 1.500-1.600 de lei pe lună. Angajații sunt aduși la serviciu cu un microbuz al companiei și tot cu el sunt transportați acasă. Cei care nu locuiesc în Pantelimon sau în București sunt cazați în căsuțe construite de firmă. Aici pot sta atâta vreme cât lucrează la fabrică.

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf

Credit foto: Mihnea Ratte




Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.