În timp ce zeci de mii de români se debranșează anual și-și pun centrale individuale în apartamente, locuitorii a două mari orașe din țară aleg să se încălzească în regim centralizat. Facturile la căldură au scăzut în ultimii ani, grație unor investiții făcute cu cap în revitalizarea sistemului centralizat de încălzire. Societățile care asigură încălzirea locuințelor în Oradea și Iași sunt mai tari decât Radet-ul din Capitală. Au ieșit din colaps și fac profit. Iată cum au reușit autoritățile locale să transforme un eșec într-o afacere de succes.

În vara anului 2011, Iașul era pe marginea prăpastiei. Compania de termoficare din capitala Moldovei era aproape de faliment. N-avea combustibil pentru încălzirea apei și a fost nevoită să oprească alimentarea cu agent termic. În acea vară, Consiliul Local ia decizia de a salva serviciul de termoficare. Primăria organizează o licitație în regim accelerat pentru a identifica o firmă care să ajute orașul să treacă peste iarna care bătea la ușă. Ieșenii tremurau doar la gândul că facturile lor la căldură vor scăpa de sub control.

În luna noiembrie, la început de sezon rece, edilii orașului demarează o licitație internațională pentru delegarea serviciului unui operator privat. Serviciul de termoficare a fost concesionat pentru 20 de ani companiei Veolia. Orașul rămânea proprietar pe rețele, iar operatorul presta un serviciu în baza unor criterii de performanță. La început, ieșenii au fost sceptici că problema lor se rezolvase.




„Falimentul CET la Iași ne-a lăsat în brațe o problemă fierbinte. A fost punctul de pornire pe un drum care a salvat termoficarea la Iași. Am făcut licitație internațională, iar în 2012 am semnat contractul de delegare a activității. Imaginea termoficării s-a schimbat în bine. Populația a început să înțeleagă că termoficarea este soluția firească în orașele mari. Într-un viitor apropiat, vom scădea și tariful la gigacalorie, pentru toate tipurile de clienți”, a declarat Mihai Chirică, primarul municipiului Iași, la conferința națională „Termoficarea la răscruce de drumuri”.

Fondurile europene pe care orașul le-a atras au ajutat la creșterea gradului de eficiență în operare a sistemului de termoficare. Centralele de producție au fost modernizate și aliniate la cele mai recente standarde de mediu. Rețelele principale de termoficare au fost înlocuite, pe porțiuni, din cauza vechimii. În prezent, Iașiul așteaptă alte 50 de milioane de euro din programele de finanțare europeană pentru înlocuirea a 150 km de conducte. Odată făcut acest pas, edilii și operatorul au avut de rezolvat o altă mare problemă a consumatorilor: facturile la căldură trebuia să scadă. În 2013, când în oraș mai erau 41.000 de apartamente racordate, prețul Gigacaloriei era de 265 de lei. În aprilie 2015, Gigacaloria scăzuse la 256,18 lei, pentru ca în prezent prețul să ajungă la 268 de lei/Gigacalorie. Edililor nu le-a prea ieșit planul cu scăderea facturilor.

Însă, în premieră pentru România, compania de termoficare de la Iași a demarat o campanie privind repartizarea corectă a costurilor cu încălzirea. Mii de familii din oraș au primit bani înapoi, plătiți în plus la întreținere din cauza președinților de bloc care s-au încurcat în calcule.

Tot la Iași s-a optat pentru contorizarea individuală a apartamentelor, cu distribuția pe orizontală. Conductele vechi se înlocuiesc cu unele noi, iar fiecare apartament e contorizat individual. Proprietarii au, astfel, deplinul control al temperaturii din case și, evident, al consumului de căldură. „Este o soluție aplicată în mai multe orașe, dar la Iași am încercat să mergem în toate cartierele, să se vadă economiile de costuri. Energia produsă în sistem centralizat este mai ieftină decât cea produsă cu o soluție individuală, iar acest proiect demonstrează acest lucru”, a declarat Alexandru Teleru, director general Veolia Energie Iași.

Și dacă tot vorbeam de facturile la căldură ale ieșenilor, acestea sunt mai mici, spun edilii orașului, cu 25-30% odată cu implementarea acestui sistem. Conform acestora, o familie care locuiește într-un apartament cu două camere, racordat la sistemul centralizat și dotat cu repartitoare, va plăti în această iarnă circa 179 de lei pe lună pentru apă caldă și căldură. Pentru același apartament, dar încălzit cu centrală de apartament, costurile cu încălzirea și apa caldă vor ajunge la 225 de lei pe lună.

Până acum, operatorul de termoficare a reușit să convingă mari firme să se racordeze la sistemul centralizat. Pentru consumatorii casnici, compania are o ofertă care, la prima vedere, pare greu de refuzat. Cei care decid să se rebranșeze nu vor plăti nici un leu pentru a reveni la sistemul centralizat de încălzire. Toate costurile de instalare a contorului individual de energie termică (1.600 de lei), ce va fi instalat la intrarea în apartament, vor fi suportate de companie. Veolia va suporta integral și lucrările de conectare a instalațiilor interioare de apă caldă și căldură la coloanele comune de pe casa scării (1.100 de lei).

Cei care sun déjà branșați și vor să treacă la contorizarea individuală vor plăti doar 800 de lei, în șase rate lunare. Toate celelalte cheltuieli, de modificare a instalațiilor interioare de apă și căldură și de configurare pe orizontală, vor fi suportate de operator. Reprezentanții companiei de termoficare spun că facturile la căldură vor scădea din prima lună de utilizare a noului sistem.




Din capitala Moldovei mergem în nord-vest, tocmai la „Oradea mare”, cum îi zicea Nea Mărin. Termoficare SA Oradea gestionează serviciul de încălzire din municipiu din anul 2013, când a fost înființată în urma parteneriatului dintre autoritățile locale din Oradea și Sînmartin. Compania, deținută de cele două localități în proporție de 99%-1%, este și producător și transportator și distribuitor de agent termic pentru consumatorii racordați.

Din anul 2013, la Oradea s-au făcut cele mai mari investiții în termoficare din România: 104 milioane de euro. Cei mai mulți bani (88 de milioane de euro) au fost atrași de la instituțiile europene. Cu aceste fonduri, societatea a reușit reabilitarea rețelelor și a cazanelor, modernizarea și automatizarea punctelor termice; implementarea unui sistem informatic de citire a contoarelor. Relația cu consumatorii s-a îmbunătățit, grație schimbării modului de comunicare. Debranșările s-au oprit, iar oamenii s-au întors la sistemul centralizat de încălzire.

„Am accesat fonduri europene pentru refacerea rețelelor și reabilitatea centralei. 70% din populație este alimentată de SACET, iar acum avem o nouă turbină pe gaz și oferim un serviciu de calitate. Cea mai importantă lecție pentru noi: sprijinul reciproc între primărie, operator și populație”, a explicat rețeta succesului Eduard Florea, city manager al Primăriei Oradea.

Compania are în plină derulare proiectul de implementare a sistemului integrat pentru citirea și managementul contoarelor din oraș. Circa 2.000 de contoare sunt în prezent înlocuite și alte 3.500 modernizate. La finalizarea acestui proiect, în luna mai a anului viitor, toate contoarele vor fi cuprinse într-un sistem de citire și facturare automată. Finanțarea programului e asigurată printr-un împrumut bancar de 4 milioane de euro luat de Consiliul Local.

Orădenii plătesc acum 243,46 de lei pentru o Gigacalorie, însă prețul real al căldurii este 294,76 de lei. Diferența este suportată din bugetul primăriei, sub formă de subvenții. Cu toate acestea, numărul rebranșărilor la sistemul centralizat este în continuă creștere. În perioada 2014-2016, 800 de apartamente au fost racordate la SACET. Spitalul Județean, 15 hale industriale, două școli, cinci cabinete medicale și o serie de ansambluri rezidențiale au solicitat conectarea la sistemul centralizat.

Facturile la căldură ale orădenilor sunt, însă, mai mari decât cele ale bucureștenilor. Sistemul de termoficare din capitală rămâne printre cele mai accesibile pentru populație (169,88 de lei/Gigacalorie). Ce păcat că e în colaps! RADET București, care distribuie agentul termic în casele bucureștenilor, și-a cerut insolvența din cauza datoriilor.




În cadrul conferinței naționale „Termoficarea la răscruce de drumuri”, care a avut loc joi, 22 septembrie, la Hotel Intercontinental, s-a ajuns la concluzia că sistemele centralizate de încălzire sunt cea mai bună soluție pentru români. Pentru ca facturile la căldură să scadă semnificativ e nevoie de investiții masive în centrale de producție de energie în cogenerare; de înlocuirea rețelelor vechi; de modificarea conductelor interioare.

„Sistemul, așa cum funcționează acum, nu se poate autosusține. Toată Europa implementează sistemul centralizat, doar la noi lucrurile sunt diferite. S-a pierdut eficiența prin acordări de ajutoare sau subvenții care nu ajută în mod real. Pe termen mediu și lung trebuie să ne uităm către acele instrumente care să stimuleze investițiile care o să apară. Sistemul are nevoie de o lege și de o strategie clară”, a spus Corina Popescu, Secretar de Stat la Ministerul Energiei.

„Reprezentanții din Iași, Chișinău sau Oradea sunt singurii care au înțeles importanța consumatorului și s-au raportat la acesta. În rest, avem impresia că toată lumea se ocupă de SACET, dar nu se rezolvă mai nimic”, a declarat Mihai Mereuță, președintele Ligii asociațiațiilor de proprietari „Habitat”.

Citește și:

Care-i, de fapt, baiul cu mașinile second hand?