Oamenii mor. Nu vei putea schimba asta vreodată. Uneori, moartea vine după suferințe îndelungate. Până să te lovească definitiv îți dă semne, te pregătește pentru sfârșitul poveștii tale. Unii oameni mor subit și nu poți face nimic pentru ei. De stop cardiorespirator, de exemplu. Poate cea mai mare dorință a lor e să nu fie singuri în acele momente. Alții, în schimb, sfârșesc sub ochii noștri, punându-și parcă nădejdea în luciditatea și omenia noastră.
Un bărbat de 55 de ani a murit vineri dimineață în metrou, la stația Mihai Bravu. Un stop cardiorespirator l-a secerat din senin, în trenul care plecase de puțin timp din stația Timpuri Noi. Cam o mie de oameni erau în tren cu el. Nimeni n-a știut ce să-i facă.
Sau, poate, nimeni n-a avut curajul să-l scoată din ghearele morții. Fie una, fie cealaltă, românul nu poate fi acuzat de insensibilitate. Ci doar de o lipsă de minime cunoștințe de tehnici de prim-ajutor. Ambulanța chemată în ajutor a sosit la metrou la 12 minute de la apel. Pasagerul era deja mort.
Fă un curs de prim-ajutor! Îți va folosi
Cursuri de prim-ajutor se predau acum gratuit la toate colțurile. O sumedenie de organizații neguvernamentale susțin astfel de lecții pentru oamenii simpli, ca noi, tocmai pentru a putea face față unor astfel de evenimente. Doar Societatea de Salvare București a instruit zeci de mii de oameni pentru a acționa rapid când cineva cade din picioare lângă noi. Chiar și în caz de stop cardiorespirator.
„Din păcate, la mai bine de patru ani de la lansarea proiectului, oamenii nu știu de existența lor. Din 2012, au fost folosite de foarte puține ori, nu avem o statistică exactă. Sunt extrem de utile și pot salva oricând viața unui om aflat în nevoie.
Nu trebuie să ai studii de specialitate sau cursuri pentru a folosi un defibrilator portabil, fiindcă aparatul are instrucțiuni în limba română care fac folosirea lui extrem de ușoară. Ne dorim să extindem programul și în alte stații de metrou, însă nu dispunem de fondurile necesare. Un aparat costă 30.000 de euro”, ne-a spus Nicolae Stavre, președintele Asociației Române de Intervenție în Situații de Urgență.
Cum se folosește un defibrilator
Echipamente similare au fost instalate în Aeroportul Internațional Henri Coandă și în incinta Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa. În paralel, asociația organizează în permanență cursuri de prim-ajutor. Până acum, peste 3.500 de angajați ai unor companii private și tineri au fost instruiți în aplicarea procedurilor de resuscitare.
Primul pas. Anunţă dispeceratul 112 prin apăsarea butonului apelare de pe cutia aparatului, în momentul în care sesizezi că o persoană are dificultăţi respiratorii, acuză dureri în piept sau zace întinsă pe jos. Un medic SMURD îți va spune ce ai de făcut în următoarele minute. Cutia aparatului de resuscitare se va deschide în 15 secunde de la apel.
Pasul doi. Scoate defibrilatorul, pune-l jos, deschide-l şi urmează instrucţiunile care sunt rostite în limba română. Aparatul te sfătuiește să scoți electrozii din folia de plastic şi să-i lipești pe corpul dezvelit al pacientului: unul în partea dreaptă-sus a pieptului, celălalt în partea stângă-jos, în zona splinei. Odată montați, electrozii fac toată treaba. Persoana suferindă primește electroșocuri între 50 și 400 de joule.
Stop cardiorespirator – cum faci corect o resuscitare
Pasul 1. Verifică starea pacientului. Primul pas e să te asiguri că zona în care se află pacientul e sigură (nu sunt maşini, iar persoana nu se află în dreptul unei clădiri şubrede etc.). Te apropii la 10 centimetri de victimă şi o întrebi dacă e conştientă, dacă ştie ce i se întâmplă.
Pasul 2. Ascultă respiraţia. Dacă pacientul nu răspunde, verifici dacă respiră vreme de zece secunde (poţi număra în gând), deschizând căile aeriene. Acest lucru presupune flexarea capului pe spate, împingând cu degetele bărbia celui căzut. În lipsa respiraţiei, suni la 112, unde descrii starea în care se află acesta.
Pasul 3. Începi compresia toracică. Pui podul unei palme la jumătatea toracelui, pe stern, apoi cealaltă palmă peste prima şi intercalează degetele. Degetele celei de-a doua palme nu trebuie să se sprijine pe torace. Cu braţele întinse şi sprijinite perpedicular pe stern începe să comprimi toracele astfel încât să înfunzi sternul 5-6 centimetri. Execută 30 de compresii, păstrând ritmul, astfel încât decompresiile să fie egale ca timp cu compresiile.
Pasul 4. Ventilează. După executarea celor 30 de compresii toracice urmează două ventilări (suflări în gura pacientului). Ventilarea corectă se face prin menţinerea capului în hiperextensie, iar gura întredeschisă, cu una din palme. În acelaşi timp, cu cealaltă mână susţi fruntea şi pensezi nasul pacientului. Inspiri profund, aşezi gura ta pe gura pacientului în mod etanş şi sufli de două ori cam 2-3 secunde. Toracele trebuie să se ridice în timp ce execuţi această manevră.
Pasul 5. Repetă pașii 3 și 4. Dacă pacientul nu-şi revine, continuă cu alte 30 de comprimări ale toracelui, urmate de alte două ventilări. Nu renunţa uşor, căci victima unui stop cardiorespirator poate fi salvată la sosirea echipajului de pe Ambulanţă.
Citește și:
Curs de resuscitare. De ce nu e o tragedie că nu am intrat în Cartea Recordurilor
Eu am învins cancerul. Povestea de viață a unor tineri de nici 30 de ani
Dle blogger, cred ca sunteți bine intentionat dar total pe dinafara cu subiectul.
1. Cum vrei ca oamenii să folosească un aparat de a cărui existență nu știe nimeni?
2. Niciun panou, afiș sau clip pe ecrane nu există la metrou pe această temă… De ce???
3. Mi se pare chiar iresponsabil să afirmi că sunt cursuri gratuite peste tot: dacă ar fi așa, ar trebui să fi auzit și noi ceva, nu crezi? În realitate, evenimentele de gen sunt extrem de rare, astfel ca mu te poți aștepta să găseați peste tot persoane care au cunoștințe de prim ajutor. Mai gândiți înainte să vorbiți!
Domnule Ovidiu, legat de punctul 1 și de punctul 2 aveți perfectă dreptate. Tocmai acest lucru îl susține și reprezentantul asociației care a instalat aceste defibrilatoare. La vremea respectivă s-a scris despre ele, dar se pare că nu a fost suficient. Consider că și acest articol are natura de a informa cu privire la existența lor. Cât privește punctul 3, vă contrazic. Societatea de Salvare București, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Crucea Roșie, ARISU și alte fundații și asociații fac astfel de cursuri frecvent. Trebuie doar să cauți dacă te preocupă acest aspect. Din discuțiile avute cu medicii de pe ambulanță a reieșit că „evenimentele de gen” sunt extrem de dese, nu rare. Din acest motiv, Societatea de Salvare București are în prezent 10.000 de voluntari care sunt alertați pe telefonul mobil când sunt raportate cazuri de persoane cărora li se face rău pe stradă. Lor li se cere să se deplaseze la locul intervenției în funcție de distanța la care se află de cazul raportat. Pentru aplicarea manevrelor de resuscitare până la sosirea ambulanței. Cu stimă. Mulțumesc pentru comentariu.
Multi nu stiu sa ofere primul ajutor, e adevarat, dar cred ca e si panica de moment. Frica de responsabilitate cred ca paralizeaza pe multi. Decat sa riste sa incerce si sa nu reuseasca, mai bine nu incearca deloc, spunand ca ei nu se pricep, ca nu e raspunderea lor sa salveze pe cineva, etc.
Uneori trebuie sa riscam, cu riscul de a.. reusi!