Românii care trăiesc în afara granițelor țării vor putea decide componența Camerei Deputaților și Senatului, viitorul președinte al României și reprezentanții României în Parlamentul European fără a sta la cozi interminabile. Executivul de la București a adoptat în ședița de joi normele metodologice de aplicare a Legii votului prin corespondență, document care stipulează procedura pe care trebuie să o urmeze cei care vor să-și exercite dreptul constituțional. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat că normele metodologice aduc clarificări din punct de vedere organizatoric referitoare la activitatea Autorității Electorale Permanente (AEP).

Românii din diaspora pot vota o singură dată la fiecare tur de scrutin, în baza unui certificat de alegător, introdus într-un plic prevăzut cu elemente de siguranță. Certificatul de alegător va fi însoțit de un autocolant cu mențiunea „VOTAT”. Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a acestuia, adresa biroului electoral competent, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului. Primele alegeri la care românii din diaspora pot face uz de votul „la plic” sunt alegerile parlamentare din luna noiembrie a acestui an. Pentru a intra în posesia documentelor care permit votarea de la distanță, românii din diaspora trebuie să întreprindă următoarele demersuri:

Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, după cum urmează:
a) prin cerere scrisă, datată şi semnată, depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședință unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate;
b) prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie online de Autoritatea Electorală Permanentă, la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședință unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate.

Românii din diaspora vor să voteze. Dacă sunteți interesați să vă exprimați opțiunea la alegerile parlamentare din acest an, prin corespondență, aflați că aveți la dispoziție o perioadă în care vă puteți înscrie în Registrul electoral. Astfel, puteți depune cererea și documentele doveditoare (de care am menționat mai sus) între 1 martie și 30 iunie. În cazul alegerilor pentru Președintele României, vă puteți exprima intenția de a vota între data de 1 martie a anului în care au loc alegeri pentru Preşedintele României la termen şi data de 30 iunie a aceluiaşi an. În fine, dacă vreți să votați reprezentanții României în Parlamentul European, anunțați că vreți să participați la vot prin corespondență între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care au loc alegerile pentru Parlamentul European şi data de 1 februarie a anului în care au loc aceste alegeri.

„În cel mult 30 de zile de la data expirării termenelor prevăzute la art. 4 alin. (5), misiunile diplomatice și oficiile consulare, prin persoanele autorizate conform legii, asigură verificarea datelor furnizate de către alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform art. 4 alin. (1) lit. a), precum şi înscrierea în Registrul electoral a opţiunii acestuia pentru votul prin corespondenţă”, se arată în textul legii votului prin corespondență.

Foarte important! Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă sunt introduse într-un alt plic şi transmise, cu confirmare de primire, la adresa de domiciliu sau reşedinţă a alegătorului indicată în lista electorală pentru votul prin corespondenţă, pusă la dispoziţie de Autoritatea Electorală Permanentă.

Confecţionarea acestora precum și transmiterea lor cad în sarcina Companiei Naţionale „Poşta Română” S.A.