Dar dacă nu vom scăpa niciodată de SARS-CoV-2?

Credit foto: cottonbro/Pexels.com

Share This:

În cele mai negre perioade ale vieților lor, oamenii pot vedea, la un moment dat, luminița de la capătul tunelului. Raza aia de speranță care îi ține pe linia de plutire. În cele 100 și ceva de zile de trăit cu virusul SARS-CoV-2, omenirea a avut, de multe ori, doar senzația că vede acea luminiță.

Toate progresele înregistrate până acum în identificarea unui antidot sunt prea firave în comparație cu carnajul provocat de boala meschină care nici măcar un nume ca lumea n-a primit (COVID-19).

Realitatea ne arată în fiecare zi nesfârșite dimensiuni ale înfrângerii umane. Știu că sună ca dracu’, dar s-ar putea să fie ultima. Nu cred în știri pozitive scremute, doar pentru a ne îndulci nițel realitatea. Cred, însă, în adevăr și în munca neobosită a experților care caută un vaccin și un tratament. N-o fi pe placul multora, dar situația în ce privește SARS-CoV-2 stă cam așa:

Mutațiile noului virus ar putea zădărnici eforturile pentru crearea unui vaccin

În prezent, aproape 100 de studii clinice sunt în desfășurare, la nivel mondial, pentru identificarea unui vaccin pentru noul coronavirus. Toate au ca punct de plecare tulpina inițială a virusului, care, pare-se, nu se dă bătut. Dar SARS-CoV-2 suferă, ca orice virus, mutații multiple, lucru care ar putea face zadarnică toată munca de până acum.

Cercetătorii sunt conștienți de asta și fac verificări încă din luna februarie. O echipă de experți chinezi de la Universitatea Zhejiang a analizat mutațiile suferite de virus în cazul a 11 pacienți. Cercetătorii au identificat 33 de mutații ale genomului virusului, dintre care 19 erau complet noi, nestudiate până acum.

Dar nu asta este vestea proastă. Specialiștii au depistat încărcături virale diferite la pacienții care prezentau tulpini diferite, lucru care a dus la concluzia că SARS-CoV-2 a suferit mutații capabile să-i schimbe substanțial patogenitatea (abilitatea de a provoca infecții).

Cei care studiază mutațiile virusului recomandă experților care sunt în căutarea unui vaccin să ia în considerare și abilitatea virusului de a evolua în ceva mult mai periculos.

Tulpini agresive, rată mai mare de infectare

Noile descoperiri arată că unele tulpini virale sunt mai contagioase decât altele, ceea ce înseamnă că oamenii pot contracta versiuni noi ale SARS-CoV-2 mult mai ușor. De aceea, măsurile de distanțare fizică și izolare/carantină pot fi insuficiente în acest caz.

S-ar putea ca distanța de siguranță de 2 metri între persoane să nu fie suficient de sigură în cazul unei tulpini virale mai agresive, cum purtarea unei măști medicale pe stradă să fie nenecesară, cum ni s-a și spus în prima fază a pandemiei.

Dar, după cum ați sesizat deja, mesajul s-a schimbat, iar autoritățile medicale din multe țări au început să recomande purtarea măștilor în orice spațiu public, interior sau exterior. Puteți trage singuri concluzii.

Credit foto: Yaroslav Danylchenko/Pexels.com

Pacienții „vindecați” au COVID-19 din nou

De fapt, nimeni nu se vindecă de COVID-19, însă ne place că credem asta. Ba, mai și lăcrimăm la televizor când pacienții sunt externați în aplauzele medicilor. Mi-e milă și de unii, și de alții; oamenii ăia chiar fac eforturi supraomenești. Unii să supraviețuiască, ceilalți să-i smulgă din ghearele morții.

Realitatea este că nimeni nu se vindecă de această boală, ci doar o inhibă cu tratamente create pentru suprimarea altor afecțiuni. Virusul se reactivează în organismul „fostului” bolnav imediat ce atacul cu clorochină, remdesivir sau alte scheme terapeutice încetează sau peste o perioadă generoasă. Explicația e simplă: Nu avem tratament dedicat pneumoniei provocate de coronavirus.

De aceea, cred că eliberarea de certificate sau pașapoarte de imunitate foștilor bolnavi de COVID-19 trebuie privită cu reticență și chiar descurajată.

Iaca o știre: opt pacienți din Hong Kong au fost depistați pozitiv la testul pentru coronavirus după ce au fost externați din spital. Medicii „cred” că bolnavii au fost reconfirmați infectați din cauză că în corpul lor au rămas „reziduuri de virus” după tratamentul aplicat. Totodată, pacienții reprezintă un risc scăzut de infectare pentru cei din jur, spun aceștia, citați de South China Morning Post. Nu știu de ce, dar expresia „reprezintă un risc scăzut de infectare pentru cei din jur” nu mă liniștește chiar deloc.

Inițial, acești oameni au fost declarați vindecați, la fel ca alți 2.890 de români. Câți dintre ei mai au în organism „reziduuri de virus” și ce șanse sunt ca ei să le împrăștie în comunitate?

Fiecare vrea să moară pe limba lui

Semne că s-ar putea să trăim o veșnicie cu acest virus vin și de la statele lumii, care nu au o strategie unitară de luptă cu COVID-19. Sigur, se testează multe variante, se fac experimente, dar guvernele nu se pot pune de acord măcar asupra lucrurilor certe, cu greutate, prezentate de specialiști. Cum ar fi folosirea clorochinei, un medicament aflat pe lista moleculelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Utilizată cu succes pentru tratarea malariei, a artritei reumatoide și a lupusului eritemanos, clorochina a început să fie administrată pacienților grav bolnavi de COVID-19. În ciuda recomandărilor OMS de a nu face asta. Zeci de pacienți din Franța și sute din SUA au acuzat probleme cardiace după ce au beneficiat de acest tratament. Trebuia încercat, veți spune. Ar fi putut funcționa. Poate că funcționează în cazul unor bolnavi. Tu ai fi luat?

Dar poate merge cu niște dezinfectant injectabil. Probabilitatea este atât de mică, încât ideea de a ingera sau de a primi o injecție cu dezinfectant de mâini sau de suprafețe putea fi lansată în prime time, la televizor, numai de Donald Trump. Cel mai nefericit accident din istoria Americii.

Omul ăsta a luat atâtea decizii contradictorii și inumane în timpul pandemiei de coronavirus, încât nu exagerez când spun că e responsabil de cel puțin 50% din numărul de îmbolnăviri din țara sa. Dacă la jumătatea lunii martie trâmbița de la tribună că țara lui este cea mai grozavă de pe glob și că îi va veni de hac virusului, în aprilie a pus tunurile pe șeful OMS și a retras finanțarea la Fondul de Contingență pentru Urgențe al OMS.

În timp ce mai toată lumea a adoptat tactica izolării populației, Suedia merge pe o strategie alternativă și speră într-o imunizare de masă. Doar timpul va demonstra cine a ales mai bine. Până atunci, mi se pare că fiecare vrea să moară, sau să trăiască, pe limba lui.

Credit foto: cottonbro/Pexels.com

Be the first to comment on "Dar dacă nu vom scăpa niciodată de SARS-CoV-2?"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.