În cel de-al doisprezecelea ceas, autoritățile române recunosc ineficiența sistemului de învățământ autohton, bazat în mod special pe reguli stricte și rigide de transmitere a cunoștințelor către cei mici. De educație timpurie se vorbește puțin, deși e capitală în evoluția viitoare a adultului. La noi, primii pași în viață coincid cu o amputare a simțurilor.
Copiii români pornesc cu handicapuri care nu pot fi remediate niciodată, iar asta se întâmplă din cauza modului în care sunt percepuți preșcolarii: ființe vulnerabile, care nu știu ce vor, lipsite de înclinații și care au nevoie de ajutor până și pentru a-și mânca supa.
Danemarca a devenit un model pentru România tocmai pentru că această țară a eliminat elementul de subordonare dintre adult și copil. Un preșcolar e privit ca un om mare, ca un egal al nostru, un partener de viață care nu se subordonează în nici un fel părinților lui.
Tot ce se întâmplă în creșele și grădinițele din Danemarca gravitează în jurul fericirii copiilor. Nu cred că la noi e altfel, însă metoda e total diferită. Aici copiii fac ce activități vor ei, nu cele impuse de educatori. Atenția le e stimulată spre o activitate, nu spre mai multe simultan.
Cel mic e privit ca un adult, ca egal al familiei (la masă nu stă pe un scaun în miniatură, ci pe unul obișnuit, e încurajat să se spele, să adoarmă, să se trezească și să se îmbrace singur). Un copil danez petrece circa 80% din timpul unei zile în aer liber, de aceea este mult mai sănătos decât un copil din altă țară/zonă geografică.
Atât primăvara, cât și iarna, copiii de creșă/grădiniță din Danemarca (acum și cei din România) dorm afară, sub cerul liber, înfofoliți bine, în pătuțuri din lemn.
Educație timpurie – prima creșă din România în care copiii dorm afară
Încă din 2013, autoritățile locale din Sectorul 1 al Bucureștiului au preluat acest model de educație timpurie și l-au implementat într-o creșă de stat. Am scris un articol pe această temă la vremea respectivă. Azi, primăria a decis să extindă proiectul și să aplice aceleași metode de predare și învățare în alte trei creșe (Vrancei, Jiului și Sfântul Andrei), dar și în grădinițele 222 și 252.
Joi, edilii Sectorului 1 vor anunța extinderea acestui program pentru următoarele 42 de luni în aceste instituții de învățământ, în cadrul unei conferințe de presă.
„Avem un proiect strategic de extindere a conceptului, aprobat de Consiliul Local, care prevede formarea profesională a educatorilor, după modelul-pilot implementat în anul 2013. Ne bazăm pe un buget de 957.000 de euro, bani asigurați de la bugetul local, pentru instruirea personalului. Modelul danez implementat în cadrul creșei din Bd. Alexandru Averescu a fost foarte apreciat, cererile de înscriere fiind de trei ori mai mari decât capacitatea creșei”, ne-a spus Dănuț Fleacă, șeful Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1.
Pentru transferul modelului de inspirație daneză către cele trei creșe din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, 133 de persoane angajate în cadrul acestor instituții (personal de specialitate și personal de îngrijire) vor fi formate de o echipă mixtă româno-daneză în vederea dezvoltării competențelor în educație timpurie.
Diferențe de abordare în educația timpurie Danemarca – România
Învățare prin experiență/Învățarea e teoretică și abstractă
Evaluarea are rol secundar în monitorizarea evoluției copilului/Evaluarea e centrală în monitorizarea evoluției copilului
Prioritățile în educarea copiilor: confortul interior, bunăstarea, armonia/Prioritățile în educarea copiilor: progresul, învățarea rapidă, armonia în evoluție
Metode de evaluare: discuții libere, proiecte practice/Metode de evaluare: examene scrise
Cuvinte-cheie în managementul educațional danez: autonomie, participare, responsabilitate, încredere, bunăstare, fericire/ Cuvinte-cheie în managementul educațional românesc: autoritate, participare, responsabilitate, progres zilnic
Abordare pozitivă în orice situație, ca strategie eficientă/Acceptarea eșecului și critica sunt constructive
Conștiința joacă un rol important în evaluare și monitorizare/Personalul superior joacă rol central în evaluare și monitorizare
Copiii nu sunt certați ori lăsați să plângă/Cearta este o formă de învățare și educare. Plânsul e o formă de eliberare de frustrări timpurii
Copiilor le este permis să exploreze mediul înconjurător după bunul plac/Mediul copiilor este limitat din rațiuni de securitate și de sănătate
Viața în aer liber este o formă de menținere a sănătății (cum e dormitul afară, indiferent de temperatura exterioară)/Timpul petrecut în aer liber este limitat și depinde de temperaturile exterioare, astfel încât sănătatea copiilor să nu fie expusă
Autonomie în alegerea programului/Programul e o formă de învățare a disciplinei
Danezii sunt cei mai fericiți oameni din lume/Românii sunt unii dintre cei mai nefericiți oameni din Europa
Model de educație timpurie care cultivă fericirea/Model de educație timpurie care cultivă disciplina și atingerea succesului.
Cum justifică primăria interesul pentru modelul danez de educație timpurie
În creșele din România se pune acum accentul mai mult pe îngrijirea copiilor, aspectele educaționale fiind slab reprezentate. De exemplu, personalul din cadrul creșelor Sfântul Andrei, Jiului și Vrancei, care nu beneficiază încă de sistemul danez de educație, este preponderent medical. Dintr-un total de 128 de persoane angajate, doar 34,37% este reprezentat de personalul de educație.
În schimb, sistemul de educație danez pune accentul pe educația micuților și pe dezvoltarea abilităților acestora de la vârste fragede. Este vorba despre învăţare prin experienţe proprii şi mai puţin prin transfer de experienţă de la adult către copil. Totodată, modelul danez de educație are în centru un copil fericit, autonom, cu iniţiativă şi creativitate într-un mediu pozitiv şi stimulativ.
Prin acest proiect, în creșele din Sectorul 1 se va urmări trecerea de la îngrijirea medicală și sanitară spre învăţare şi creativitate, introducerea metodelor de explorare prin activităţi în aer liber, cunoaştere prin experienţă proprie, pregătirea pentru viața școlară și bucuria de a învăța.
La acestea se adaugă designul nou al spațiilor în care copiii își vor petrece o bună parte din zi, care să permită o atmosferă creativă, colorată, parteneriatul cu familia în beneficiul dezvoltării copilului și colaborarea întregii echipe pentru atingerea acestui scop.
Ce este RODACIE
Centrul Româno-Danez pentru Educație Integrată (RODACIE) a luat ființă în 2013, la inițiativa Primăriei Sectorului 1, cu sprijinul VIA College Danemarca, Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității București și a asociației ProVocație.
Scopul acestuia este să promoveze modelul inovativ danez de educație timpurie integrată, adaptat contextului din România. Primul centru RODACIE (creșă) se află pe Bd. Mareșal Alexandru Averescu nr. 17, în incinta Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, și este una de protecție socială a persoanelor defavorizate sau cu venituri mici. Aici sunt înscriși copii cu vârsta de până la trei ani care locuiesc în Sectorul 1.
Cei mici sunt îngrijiţi în fiecare zi de luni până vineri, între orele 6.00 și 18.00. Personalul e compus din patru educatori licenţiaţi, doi educatori asistenţi şi doi asistenţi medicali. Centrul dispune de bucătărie proprie şi personal de îngrijire. Părinţii din Sectorul 1 care au copii aici plătesc doar o taxă de 11 lei pe zi, contravaloarea raţiei de hrană. Familiile cu venituri reduse sunt scutite de această plată.
Citește și:
Lucrurile pe care ceilalți le-ar schimba la tine îți arată cine ești de fapt
Leave a comment