În fiecare zi călduroasă, indiferent de sezon, poți vedea zeci de oameni hrănind păsările din parcuri. Cu pâine uscată, pufuleți, covrigi sau resturi alimentare pe care nu-i lasă inima să le arunce la gunoi. Ei cred că le fac un bine, dar, de fapt, acest comportament specific omului le afectează anumite abilități fără de care nu s-ar mai putea numi păsări.
În plin sezon estival, mai toate animalele sălbatice, dar și păsările din parcuri, sunt capabile să-și procure singure hrana. Nu e doar indicat, ci și obligatoriu, ca ele să facă acest lucru fără intervenția omului. Iarna, când mâncarea se rărește pentru majoritatea speciilor, ele pot fi ajutate de om. Însă trebuie să înțelegem că nu tot ce credem noi că le face bine, le și face bine.
În cele ce urmează îți voi explica de ce NU trebuie să mai hrănești porumbeii sau celelalte păsări din parcuri cu pâine. Vei afla care este boala ireversibilă de care pot suferi din cauza acestei alimentații dezechilibrate, dar și ce soluții le recomandă specialiștii celor care vor să fie de ajutor.
Pâinea din făină albă – scurtă antireclamă
Românii consumă multă pâine și produse de panificație pe bază de făină albă. Considerat un ingredient premium, făina albă este, de fapt extrem de nocivă. Dacă te întrebi: bă, stai așa, cum dracu? – am răspunsul aici.
În urma procesării grâului, făina albă este separată de toți nutrienții săi esențiali care se găsesc în… tărâțe. Ce facem noi cu tărâțele? Exact: le dăm la porci! Toate vitaminele și minerale (Vitamina E, calciu, fier, fosfor, magneziu, Vitamina B) sunt eliminate prin rafinarea făinii, produsul rezultat fiind unul cu aport nutritiv aproape de zero, dar cu calorii din belșug.
Mai mult, făina albă este albită cu dioxid de clor (vrei să bagi în tine așa ceva?) și tratată cu bromat de potasiu și sorbitan monosaturat. Bromatul de potasiu este cunoscut drept un compus cancerigen, deci de ce naiba ai consuma așa ceva?
De ce nu trebuie să hrănești cu pâine păsările din parcuri
La fel ca în cazul omului, pâinea (în special cea albă) le va da păsărilor senzația de sațietate. O cunoști, nu? În același timp, aceeași pâine uscată, pe care nu te lasă sufletul s-o arunci la gunoi, va înfometa păsările. De ce? Pentru că nu conține vitaminele, mineralele, proteinele și grăsimile necesare dietei lor.
„De-a lungul evoluției, păsările sălbatice s-au adaptat mediului în care trăiesc și, pentru a se hrăni, au adoptat o gamă întreagă de diete: de la cele omnivore, așa cum au ciorile sau pescărușii, până la cele strict specializate – cu insecte, precum drepnelele sau cu măduva oaselor, ca zăganul. Pâinea este un aliment procesat, nu crește în natură, deci e natural să nu fie oferită animalelor sălbatice”, spune Mihaela Simion, responsabil de comunicare al Societății Ornitologice Române (SOR).
Citește și: București, capitala păsărilor sălbatice. Iată ce înaripate ne vor cânta la fereastră din această iarnă!
Boala care afectează grav păsările hrănite cu pâine și alimente aruncate de om
Păsările, ca orice animal sălbatic, își pot lua toți nutrienții necesari din natură. Ele trebuie să caute hrana, fără ajutor uman, și sunt capabile să se descurce și singure. Sigur, fiindcă sunt atât de gingașe, iar tu cumperi mereu mai multă pâine decât poți mânca, de ce să nu împarți ce ai cu înaripatele astea simpatice?
Un răspuns categoric ar fi: pentru că le vei provoca o boală incurabilă, care le face să nu mai fie păsări. Ai remarcat vreodată comportamentul porumbeilor din marile orașe? Unele păsări merg pe trotuare, ca oamenii, și dacă nu le ferești tu, se lasă călcate în picioare. Nu se dau în lături, nici dacă ești gata să calci pe ele.
De fapt, aceste păsări au simptome de așa-numita boală a aripilor de înger. Deși sună frumos, nu e deloc așa. Hrănite cu pâine și alte produse de panificație, păsările din parcuri își vor pierde în timp abilitatea de a zbura. Boala se manifestă printr-o poziție nefirească a aripilor. Acestea se deformează și nu mai stau lipite de corp.
Afecțiunea, cauzată de carbohidrații din pâine, este incurabilă. Unele păsări nu vor putea supraviețui dacă își pierd abilitatea de a zbura. Astfel, unele păsări nu vor mai fi, de fapt, păsări.
Specialiștii SOR au studiat acest fenomen și au lansat nenumărate apeluri publice către cetățeni să renunțe la a mai hrăni cu pâine păsările din parcuri.
„Nu doar confirmăm, ci avem, din nefericire, un exemplu în acest sens. Într-unul din parcurile bucureștene, păsările domestice sunt hrănite aproape exclusiv cu produse de panificație. Unele exemplare adulte au aripi de înger, cauzate de malnutriție. Această boală afectează întreg organismul, dar efectele sunt vizibile la aripile și picioarele deformate. Păsările sălbatice din parcuri riscă și ele să sufere de această boală. De ce? Pentru că atunci când li se oferă pâine, nu o refuză, ceea ce îi face pe semenii noștri să creadă că este hrană bună pentru păsări”, mai spune Mihaela Simion.
Cu ce poți hrăni păsările din parcuri fără să le faci rău
Biologii SOR recomandă hrănirea păsărilor din parcuri doar în sezonul rece, când animalele chiar au nevoie de hrană. Ca să înțelegi mai bine ce hrană e potrivită pentru păsările pe care le admiri în parcuri, îți ofer mai jos „meniul” preferat al unora dintre cele mai întâlnite specii. Apoi o să revin cu recomandări de hrană, pe care o poți procura cu ușurință și cu costuri mici.
- Păsările acvatice (rațe, lișițe, lebede) se hrănesc cu vegetația de pe malul apei sau cu plante acvatice.
- Pescărușii, chirele, cormoranii și pescărașii albaștri preferă peștele.
- Mierlele, graurii, cintezele și pănțărușii răscolesc printre frunzele de pe sol în căutare de nevertebrate: insecte (larve și adulți), păianjeni, viermi.
- Pițigoii, aușeii, vrăbiile, florinții și scatiii caută semințe, dar și insecte. „Sunt specii, mai ales speciile de sturzi, care se hrănesc cu mure, măceșe sau fructe de soc, păducel, sâmbovină, scoruș, dar și cu fructe din livezi sau cu struguri”.
- Gaițele mănâncă și ghinde, nu se dau în lături de la a se hrăni cu corcodușe coapte, dar atacă și cuiburile altor păsări în căutare de ouă sau pui.
- Ciocănitorile, pe lângă nevertebratele găsite în lemnul copacilor, mai consumă nuci sau pui de păsări.
- Ciorile se folosesc de inteligența lor pentru a descoperi atât surse de hrană variate, cât și căi de a extrage hrana din „ambalaj”. „Chiar suntem în sezonul în care putem vedea cum aruncă nuci de la înălțime pe alei pentru a le sparge. Fac la fel și cu scoici scoase din mâlul de la malul lacurilor”.
Citește și: Undă verde pentru împușcarea cormoranilor? De ce nu mai sunt păsări protejate
Ce să le dai de mâncare păsărilor în sezonul rece (pagina următoare)
Recomandări de hrană pentru păsări în sezonul rece
În sezonul de toamnă-iarnă, poți hrăni păsările din parcuri cu alimente neprocesate, apropiate de hrana lor naturală.
- Pentru păsările cântătoare care vin la hrănitori – semințe crude de floarea soarelui și dovleac, mărunțite; miez de nucă; alune sau arahide, pentru că au un conținut caloric mare. „Le putem oferi și proteine animale – insecte deshidratate (se găsesc la petshop-uri) sau chiar slănină crudă, nesărată”, spune Mihaela Simion.
- Pentru păsările care au în dietă și fructe – bucățele de mere sau boabe de struguri, stafide.
- Pentru păsările de apă – frunze de varză, salată și morcovi, toate mărunțite; mazăre; boabe de porumb.
Campanii de informare derulate de SOR
Știu că ați derulat campanii de informare pe acest subiect. Plănuiți să continuați?
Mihaela Simion: De fapt, noi le considerăm campanii de educație pentru natură. Rezultatele apar abia atunci când oamenii descoperă cum funcționează procesele naturale, cât de strânse sunt legăturile dintre elementele lumii vii și care este impactul acțiunilor noastre asupra biodiversității. Începem educația de la vârste mici, prin proiectul Școli Prietenoase cu Natura.
Prin acest proiect ne propunem să apropiem elevii de natură prin activități practice desfășurate în spațiul verde al școlilor, precum:
- hrănirea păsărilor în timpul iernii
- îmbogățirea spațiului verde cu plante care oferă resurse de hrană
- posibilități de adăpostire și reproducere a viețuitoarelor
- activități derulate în sălile de clase, cea mai apreciată fiind Olimpiada Speciilor. Este un concurs online de recunoaștere a speciilor de păsări.
Prin proiectul România Prinde Aripi urmărim implicarea publicului larg în cele mai simple și mai eficiente măsuri de conservare pentru păsările sălbatice: amplasarea de cuiburi artificiale și de hrănitori. De la parc la parc, de la un simplu pervaz de fereastră de bloc la grădinile de la țară, România poate fi mult mai prietenoasă cu mediul și cu păsările sălbatice.
Aveți și sprijinul autorităților locale, care dețin în administrare parcurile?
Mihaela Simion: Da, în toate localitățile pentru care am găsit finanțare pentru a instala hrănitori și cuiburi, primăriile și administratorii parcurilor ne-au oferit sprijinul. O provocare, chiar și în aceste cazuri, este alimentarea hrănitorilor pe durata sezonului rece și întreținerea periodică a cuiburilor. Sunt acțiuni care se bazează pe sprijinul comunității și al voluntarilor SOR.
Limitarea acestor activități este dată și de obținerea finanțărilor, esențiale pentru continuarea programului. Ne bazăm în continuare pe companiile care au înțeles importanța demersurilor noastre, cât și pe donațiile primite de la iubitorii de natură.