Papa Francisc și-a început vineri vizita oficială în România. Suveranul Pontif va sta în țara noastră trei zile, timp în care va putea fi ovaționat pe străzile din București, dar și la Iași, și va avea întâlnirii cu oficialii români. Vizita Papei Francisc vine la 20 de ani de la precedenta „descălecare” a unui lider al Bisericii Catolice. În 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a avut o primire impresionantă.

În 2019, venirea noului Suveran al Bisericii Catolice a fost la fel de bine primită de români. Într-un interviu acordat edupedu.ro, ambasadorul României la Vatican – Bogdan Tătaru-Cazaban – a explicat de ce Papa Francisc se bucură de atâta simpatie în România.

„În România, avem pe de o parte dimensiunea latină, istorică și culturală, chiar spațiul ortodox românesc a fost numit inspirat „un Bizanț latin”, iar pe de alta, o Biserică Catolică mai numeroasă decât în Bulgaria și o Biserică Greco-Catolică parte integrantă a afirmării conștiinței românești în epoca modernă. 

Cred că avem, în genere, și o vocație inclusivă, un fel de receptivitate culturală. La toate acestea se adaugă schimbarea de perspectivă pe care a adus-o diaspora ortodoxă românească din Europa, întrucât comunitățile noastre religioase au beneficiat de un consistent sprijin din partea Bisericii Catolice din Italia, Franța, Spania, dar și din alte țări.”

Ambasadorul a oferit lămuriri în legătură cu primirea rece de care a avut parte Papa Francisc în Bulgaria, țară pe care Suveranul Pontif a vizitat-o înaintea României.

Citește și: Opt lucruri pe care, poate, nu le știai despre Catedrala Mântuirii Neamului

„E important să știm că, din păcate, ultimul deceniu nu a fost o perioadă de mari progrese ale dialogului profund, teologic, dintre Bisericile Ortodoxe și Biserica Catolică. Dimpotrivă, au fost destule dificultăți și poticniri, dar ele nu au blocat, totuși, întrevederile și colaborarea. Iată de ce vizitele sunt importante: pentru că ele pot, prin efectele prezenței, să deblocheze întrucâtva neînțelegerile și totodată să afirme ceea ce creștinii au în comun.

În lumea ortodoxă, relația cu Biserica Catolică a avut și are în continuare o culoare locală. Există linii comune de abordare, dar și diferențe care țin de memoria istorică, de situațiile concrete, de prioritățile fiecărei Biserici. Biserica Ortodoxă Bulgară s-a afirmat, în acest context, prin reticență în planul dialogului, printr-o atitudine excesiv de prudentă, în opinia mea”, a spus ambasadorul.

Citește tot interviul pe edupedu.ro!