Una dintre cele mai mari probleme ale omenirii, risipa alimentară, te-ar putea interesa atât de puțin încât m-ai putea chiar înjura că te pun că citești asta. Subiectul pe care îl aduc acum în discuție n-a fost niciodată pe agenda publică a autorităților române. Până acum. Guvernanții nu au încă o dimensiune a fenomenului care afectează inclusiv statele civilizate.

La nivel european, însă, s-au luat deja câteva măsuri pentru stoparea risipei, plecând de la câteva cifre care îți pot zburli părul din cap. Conform Comisiei Europene, cetățenii Uniunii aruncă anual circa 100 de milioane de tone de mâncare. În următorii cinci ani se estimează o creștere a risipei cu 20 de milioane de tone.

Studiile realizate până acum la nivel mondial arată că pământenii irosesc cam o treime din tot ce produc. Datele aparțin Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Bine, dar de ce ne-ar interesa pe noi, românii? Pentru că nu suntem departe de vecinii din Vest și manifestăm aceeași apetență pentru irosirea lucrurilor care, aparent, ne prisosesc.

Risipa alimentară la români

Conform Eurostat, românii aruncă 2,2 milioane de tone de alimente în fiecare an. Adică 10% din mâncarea pe care o cumpără. Risipa de alimente este similară cu protejarea resurselor naturale și acest lucru nu te poate lăsa indiferent. Mai ales dacă ai copii.

Pentru prima dată după 1989, autoritățile române propun măsuri pentru combaterea acestui fenomen. Parlamentari, reprezentanți ai Guvernului și ai industriei alimentare se reunesc în cadrul unei conferințe pentru a analiza provocările pe care le are de trecut România în această direcție.

Doi parlamentari au inițiat două proiecte de lege care au ca scop combaterea risipei alimentare. Primul, inițiat de senatorul UNPR Marian Vasiliev, a trecut de Senat, însă fără avizul comisiilor parlamentare. Proiectul vizează interzicerea aruncării produselor alimentare vândute de retaileri, obligativitatea donării lor și sancțiuni pentru neîndeplinirea acestor obligații.

Cel de-al doilea proiect a fost inițiat de deputatul PNL Florin Alexe, care și-a imaginat o lege care să oblige supermarketurile să doneze alimentele înainte de expirare. Mâncarea ce nu mai poate fi folosită pentru consumul uman sau animal ar trebui să ajungă în stații de producere a combustibililor ecologici sau a îngrășământului agricol. Inițiativa nu a fost agreată de Senat, care a respins-o.

Se caută soluții la risipa de alimente

Pe 27 septembrie, la Romexpo, actori importanți din industria alimentară, asociații reprezentative din sectorul producției de ambalaje și guvernanți vor întoarce pe toate părțile problema secolului, risipa de alimente.

Începând cu ora 10.00 vor lua cuvântul Achim Irimescu, ministrul agriculturii; Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților; Florin Alexe, deputat, inițiatorul propunerii legislative privind risipa de alimente; Sorin Minea, președintele Romalimenta; Dana Tănase, director executiv al Asociației Române a Cărnii.

Alături de ei vor fi reprezentanții principalelor federații din domeniul alimentar: Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro-Agro; Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui; Robert Uzuna, președintele Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu; Raluca Fiser, președintele Asociației Green Revolution; Marcel Diaconu, președintele Aspaplast.

Conferința Reducem risipa alimentară. Prețuim hrana are loc în cadrul PACK EXPO, eveniment extrem de așteptat de cei care activează în industria ambalajelor. Problema risipei alimentare în România va fi disecată în Sala Cupola a pavilionului central al Romexpo. Evenimentul are ca scop sensibilizarea populației și a retailerilor în scopul protejării resurselor naturale.

În cadrul conferinței, la care publicul are acces dacă se înscrie gratuit, se va discuta despre cum pot fi reduse deșeurile prin împachetări corecte; cum pot fi păstrate alimentele mai mult timp dacă sunt ambalate corespunzător; cum poate contribui fiecare la reducerea risipei alimentare.

Rămâi aproape fiindcă voi mai scrie pe această temă. Pe acest site vei putea citi în săptămânile care urmează cum întrețin supermarketurile risipa de alimente; cum ne manipulează retailerii să cumpărăm produse de care nu avem nevoie; de ce donarea alimentelor e un proiect costisitor și imposibil de agreat de comercianți.

Ce fac supermarketurile și restaurantele fast-food precum McDonalds cu produsele pe care nu le pot vinde. Dacă te interesează risipa de alimente și nu vei ajunge la conferință, te voi ține la curent cu cele discutate. Până atunci, mai multe detalii găsești pe site-ul campaniei, facemromaniabine.ro.