De la „Moartea neagră” la coronavirus – cele mai devastatoare maladii din istoria omenirii

Credit foto: Portuguese Gravity/UNSPLASH

Share This:

Omenirea a fost amenințată cu extincția de mai multe ori în istoria sa zbuciumată. Deși cele mai multe teorii ale omului modern susțin că sfârșitul ni se va trage de la poluare, amenințarea virusurilor și a maladiilor necruțătoare a stat mereu la aceeași masă cu noi. Iată cele mai răsunătoare epidemii care au lovit planeta de-a lungul secolelor!

Epidemia SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome)

SARS și-a avut originea în China, în noiembrie 2002. Până în 2004, peste 8.000 de oameni au fost infectați, iar cel puțin 774 au pierit. Această epidemie, în comparație cu cea de coronavirus, pare o răceală de copii de grădiniță.

Gripa porcină africană

Virusul H1N1, care s-a manifestat de mai multe ori în India în trecut, a făcut peste 2.000 de victime începând cu 2015. Peste 33.000 de oameni s-au îmbolnăvit și, probabil, se vor îmbolnăvi și în anii care vor urma fiindcă virusul va continua să apară.

Ebola vest-africană

Virusul care provoacă maladia Ebola a fost extrem de agresiv în perioada 2013-2016 în Africa de Vest. În perioada amintită, virusul a avut cea mai mare răspândire din istorie, întinzându-se în Liberia, Guinea și Sierra Leone. Peste 11.300 de oameni au murit, dintr-un total de 28.616 infectați. Rata de deces a fost de 40%.

Citește și: Mierea de Manuka, antibioticul 100% natural care te scapă de E.coli și Stafilococul auriu

Ciuma bubonică din 1738

Marea ciumă din 1738, care a măcinat Țările Române, Imperiul Austro-Ungar, teritoriile Ucrainei de azi, Serbia și teritoriul actual al Croației, a izbucnit în Banat, în februarie 1738, și s-a răspândit în tot teritoriul menționat. În final, ciuma bubonică a luat peste 50.000 de vieți.

vegis.ro%20

Pandemia de gripă porcină din 2009

Izbucnită în aprilie 2009 în Veracruz, Mexic, epidemia de gripă porcină avea să sperie lumea medicală. Pentru prima dată după multe decenii, omenirea era amenințată de un virus de tip influenza, care avea să se răspândească la nivel global.

Pandemia a fost declarată în noiembrie 2009, iar în mai 2010, numărul de infecții a început să scadă. Nu mai puțin de 203.000 de oameni de pe întreg globul și-au pierdut viața din cauza virusului.

Gripa din Hong Kong

Primul focar al gripei de tip H3N2 a fost semnalat la Hong Kong, la 13 iulie 1968. Până la sfârșitul lunii iulie, focare similare au fost depistate în Singapore și Vietnam. Epidemia de gripă, cauzată de virusul H3N2 de tip influenza A, a suferit mutații multiple în decurs de un an de la izbucnirea lui.

În septembrie 1968, gripa de tip Hong Kong a ajuns în India, Filipine, nordul Australiei și Europa. În același an, virusul a fost adus în California de soldații întorși din Vietnam. Astfel, pandemia a fost declarată.

În final, circa 500.000 de locuitori (15%) ai orașului Hong Kong au murit din cauza gripei. Numărul total de decese a ajuns la un milion în toată lumea. Virusul a reapărut în 1969, 1970 și 1972, însă nu a avut aceeași agresivitate.

Epidemia de variolă din America de Nord

Suntem cu toții de acord că marele navigator Christopher Columb a făcut un bine omenirii descoperind America. Însă, tot el este responsabil pentru dispariția a circa 30% din populația continentului nord-american. Da. Cu ocazia primei sale expediții spre Indii, Columb a ajuns în America, unde a infectat oamenii locului cu variolă (vărsat de vânt).

Virusul variolei, total necunoscut populației indigene, a fost greu pus cu botul pe labe, după 8 ani de epidemie grea. În perioada 1775-1782, nu mai puțin de 30% din populația continentului nord-american (circa 1,5 milioane de localnici) a murit din cauza variolei.

Moartea neagră. Credit foto: WikiImages/Pixabay.com

Marea molimă din Mexic

În perioada 1545-1580, actualul teritoriu al Mexicului a fost lovit de una dintre cele mai cumplite molime din istoria omenirii. Cunoscut sub numele de Noua Spanie, vechiul teritoriu al Mexicului din Evul Mediu era ocupat de azteci. O bacterie banală în zilele noastre, Salmonella, a provocat o boală care a fost numită de oamenii locului Cocoliztli.

Această maladie a fost responsabilă de moartea a cel puțin 7 milioane de oameni. Unele surse susțin că numărul deceselor a fost de 17 milioane de persoane.

Gripa spaniolă din 1918

În ianuarie 1918, lumea modernă avea să cunoască una dintre cele mai cumplite amenințări la propria existență. Cu Primul Război Mondial pe final, Europa avea să dea piept cu un nou tip de virus mortal: virusul H1N1 de tip influenza. Cercetătorii nu au stabilit de unde a venit acest virus, însă au fost de acord că mișcările de trupe au influențat masiv răspândirea bolii.

Deși a fost botezată gripa spaniolă, boala nu a primit acest nume fiindcă ar fi izbucnit în această țară. Motivul este că Spania a avut cele mai multe victime: 8 milioane de persoane decedate.

Gripa spaniolă a fost atât de mortală, încât a ras 25 de milioane de oameni în 25 de săptămâni. În comparație, HIV/SIDA a ucis 25 de milioane de oameni în 25 de ani. Bilanțul final a fost de 100 de milioane de morți, între 1918 și 1919.

Moartea neagră

Cea mai devastatoare molimă pe care a cunoscut-o omenirea până acum a fost botezată „Moartea neagră” sau Marea ciumă bubonică. Lovind Eurasia în perioada 1347-1351, Moartea neagră a fost o ciumă cauzată de o bacterie numită Yernisia pestis, transmisă de șoareci, purici și căpușe.

Molima a izbucnit în Asia Centrală, din cauza mongolilor care aveau mari probleme cu igiena personală. La vremea respectivă, mongolii încercau să cucerească portul Kaffa (Crimeea), însă au fost respinși de trupele italiene staționate aici.

Atunci, invadatorii și-au dat seama că au o armă biologică fără egal. Așa că au aruncat cadavrele propriilor semeni în cetatea aflată sub asediu. Molima s-a răspâdit în Europa prin intermediul marinarilor genovezi care au navigat dinspre Kaffa spre Genova.

În mai puțin de un an, ciuma s-a răspândit în toată lumea, iar la final, jumătate din populația globului dispăruse. Deși nu se știe numărul exact al deceselor, cercetătorii au estimat pierderile de vieți omenești la un maxim de 200 de milioane de indivizi.

Cât privește pandemia de coronavirus… să ne păstrăm optimismul și speranța!

Credit foto: Portuguese Gravity/UNSPLASH

lensa.ro

Be the first to comment on "De la „Moartea neagră” la coronavirus – cele mai devastatoare maladii din istoria omenirii"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.