Să tot fie câțiva ani de când în spațiul public românesc se vorbește de burnout ca de o realitate a zilelor noastre. Deși am reclamat simptome de epuizare fizică și psihică, în special în cei doi ani pandemici grei, nu cred că am ajuns chiar în starea de a mă da cu capul de pereți. De unde știu? Pentru că nu m-am dat cu capul de pereți. Vă spun sigur. Ceea ce nu știu precis este să deosebesc sindromul de burnout de depresie ori anxietate.

Mizez pe faptul că nici voi nu știți, motiv destul de întemeiat să scriu acest articol. Urmărește-mă pe Facebook ca să fii la curent cu tot ce scriu!

Să revenim! Burnout. WTF is burnout? „Sindromul de burnout reprezintă o modificare în sens negativ a conduitei unei persoane, a modului în care gândește, a percepțiilor, a comportamentului său și este cauzat de stresul prelungit la locul de muncă”, dezvăluie dr. Ioana Silion, medic primar psihiatru și doctorand în științe medicale.

Stresul prelungit, un semnal clar de burnout

Conform medicului, oboseala pe care o resimți pentru mult timp începe să-ți afecteze activitățile zilnice și să modifice dinamica vieții personale. Ca să înțelegi ce ți se întâmplă, trebuie să observi din timp o intensificare a stresului prin care treci ca urmare a sarcinilor de serviciu sau a unui stil de viață alert.

„Stresul, spre deosebire de burnout, este o stare de alertă care se manifestă prin implicare excesivă la locul de muncă, hiperactivitate emoțională, senzația permanentă de urgență cu hiperreactivitate. Această stare poate dura luni de zile pană când organismul își epuizează resursele, energia scade progresiv, ducând în final la stări de anxietate și dispoziție depresivă”, mai spune dr. Ioana Silion (foto).

Anxietatea și stările depresive au un rol determinant în scăderea performențelor la serviciu, care sunt legate direct de pierderea interesului și a motivației de a face lucrurile ca la carte. Ai fost urecheat vreodată de șef pentru că nu dai randament? Identifică mai întâi care este cauza lipsei de interes pentru activitățile profesionale și vei fi cu un pas mai aproape de rezolvarea problemei!

Citește și: Metoda 10-3-2-1 | Secretul somnului odihnitor VIDEO

De ce anxietatea nu e burnout. Cum recunoști anxietatea?

Dacă sindromul de burnout ar fi dinamita, anxietatea este fitilul ei. Specialiștii definesc anxietatea drept o stare de frică, generalizată, ce anticipează un disconfort, o neplăcere. De multe ori, ea apare atunci când oamenii sunt criticați (de superiori, spre exemplu) că nu și-au îndeplinit sarcinile, ca urmare a scăderii performanțelor. Anxietatea prelungită și tensiunea în care trăiesc acești oameni conduc la burnout.

„Uneori, oamenii resimt starea de tensiune încă de dimineață, de când se trezesc. Doar gândul ca încep o nouă zi îi demoralizează, încep obosiți. Această stare prelungindu-se, hiperactivitatea și hiper-implicarea în sarcinile de serviciu scad și apare senzația de epuizare fizica și sentimentul că nu pot face nimic. Motivația și plăcerea la locul de muncă dispar și în felul acesta se instalează detașarea de sarcinile de serviciu care, în final conduc la epuizarea resurselor emoționale cu instalarea depresiei”, explică dr. Ioana Silion.

Specialiștii vorbesc de burnout ca de „boala profesională a secolului”, iar pandemia de Covid-19 a accentuat stările de anxietate pe care oamenii le experimentaseră până atunci. În cadrul webinar-ului Burnout-ul: cum îl recunoști și cum îl poți preveni, primul eveniment online organizat de platforma independentă de telemedicină Digital Clinics, medicii români au subliniat importanța depistării la timp și tratării acestei afecțiuni.

Cum îți dai seama că suferi de depresie

Toate ca toate, dar până la Dumnezeu te mănâncă sfinții – zice o expresie veche românească. Și în acest caz, trebuie să înțelegi că până la burnout treci prin mai multe etape de suferință. Una dintre ele este depresia, iar medicii o descriu ca fiind „o stare caracterizată prin lipsa interesului și a plăcerii pentru activități care în trecut erau plăcute”. Sună familiar? Sigur că da! Cu toții am trecut prin asta.

Citește și: Ce e depresia? 100 de întrebări pe care nu îndrăznești să i le pui nimănui

Ca să poți stabili precis dacă suferi de despresie, caută să identifici următoarele simptome: disconfort afectiv, energie scăzută, iritabilitate, toleranță scăzută la lucruri frustrante, insomnii sau hipersomnii, tulburări alimentare, sentimentul că ceva te enervează (deși în trecut îți plăcea). Și plânsul, care vine mult mai ușor, aparent din motive banale. Oricum, îți recomand să vorbești cu un medic psihiatru înainte să-ți pui un diagnostic de depresie.

„Sunt lucruri care invadează viața personală și profesională și se instalează o neputință funcțională. Persoana cu depresie nu mai poate funcționa și atunci apar frecvent patologii din sfera somatică. Cei mai mulți pacienți resimt inițial o patologie somatică în sfera digestivă, dureri abdominale nespecifice, tulburări de tranzit, disfagie, dificultăți la înghițire, afirmă că au senzația de nod în gât, unii slăbesc din această cauză sau iau mult în greutate, ajung să își modifice comportamentele alimentare (…)

Pacienții apelează de obicei la serviciile de urgență specifice, fie la gastro-enterologie, fie la cardiologie unde li se demonstrează că nu au o patologie somatică și sunt îndrumați spre departamentul de psihiatrie. Și odată cu echilibrarea psihică a pacientului vor dispărea și manifestările somatice.”

Tinerii activi, cei mai afectați de epuizare

Adulții tineri, care au vieți active, sunt cei mai afectați de sindromul de burnout. Explicația stă în munca titanică pe care trebuie să o depună pentru a-și îndeplini obiectivele trasate pe băncile școlii. Proaspeții absolvenți au o idee complet diferită față de lume și viață la început de drum. În scurt timp vor realiza că o casă, o mașină personală și un confort fizic și psihic se obțin mai greu decât s-au așteptat.

O dată pentru că munca lor nu este apreciată la adevărata valoare, fiind încadrați pe salarii sub așteptările lor. Totodată, pentru că presiunea deadline-urilor, timpul tot mai puțin pentru activități plăcute sau petrecute cu familia, somnul insuficient și alimentația dezorganizată îi fac să creadă că se îndepărtează de țelul lor. Frustrarea care crește în ei zi de zi, lună de lună, îi face vulnerabili emoțional și predispuși la depresie și sindrom de burnout.

Cum tratăm sindromul de burnout

Ca multe tulburări din sfera sănătății mintale, anxietatea, depresia și sindromul de burnout se pot trata apelând la medici specializați în psihiatrie. Primul pas pe care trebuie să-l faci este să ai curaj să vorbești despre experiențele tale. Apoi, medicul va apela la tratament anti-depresiv sau anxiolitic pentru ameliorarea depresiei și anxietății.

Specialistul poate recomanda ședințe de terapie, în grup sau individuale, pentru eliminarea acestor simptomatologii. „De cele mai multe ori, netratate, se acutizează la stimuli din ce în ce mai mici și din ce în ce mai des. Percepția acestor persoane poate fi modelată prin diverse tipuri de terapie. Atunci când avem o patologie psihiatrică deja instalată și imposibilitate funcțională se preferă stabilirea unei scheme terapeutice, stabilizarea emoțională, ca mai apoi situația să poată fi abordată prin consiliere”, mai spune dr. Ioana Silion.

E ceva neclar? Aștept părerile/întrebările voastre!