Comentariu la legea vaccinării

Se zice că nu iese foc fără fum. Scandalul iscat în jurul imunizării copiilor nu face excepție. De unde a pornit toată această discuție? Cum s-a ajuns în situația ca rezultatele a zeci de ani de cercetare în domeniul virusologiei să fie puse la îndoială de o mână de părinți care s-au trezit că au drepturi? Păi totul ni se trage din Vest. În țările occidentale, în rândul cărora ne place să trăim, individul este Dumnezeu. În democrațiile occidentale, dacă un individ vrea să facă un lucru, îl face. De exemplu, dacă vrea să iasă în stradă ca să înjure guvernul, iese. Nici nu-și pune problema dacă are sau nu voie, dacă trebuie să ceară permisiunea unei autorități sau nu. În doare în cur. El iese în stradă, că e dreptul lui. Unii au murit la revoluție pentru ca el să-și permită luxul de a urla în gura mare când ceva nu-i convine.

În același timp, dacă nu vrea să facă un lucru, nu-l face. Din același motiv: îl doare în cur. E dreptul lui, conferit de unii care s-au pus în fața tancurilor cu pieptul dezgolit. Nici acum nu-și pune problema dacă acțiunea lui are consecințe nefaste asupra altora. În democrație, el e important. Individul. Alții nu există. De fapt, e atât de sigur că ceilalți își poartă singuri de grijă, încât nici nu merită efortul de a se pune în pielea lor. Individualitatea lui îl face mai puțin uman, dar el nu vede asta. Totuși, a devenit chiar egoist. Nu trebuie să ne mire. Individul de azi este produsul timpului său, al democrației de tip occidental.

El este atât de sigur că democrația îi conferă libertăți, încât nu vede răul pe care i-l creează. Democrația nu-i oferă doar libertăți, ci și foarte multe libertinaje. Acestea sunt foarte bine mascate în drepturi și libertăți și, de cele mai multe ori, ajung să încalce drepturile și libertățile altora. Dar, o regulă în democrație, pe care individul postmodern o ignoră cu desăvârșire, sună cam așa: „libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”. În original, această butadă sună cam așa: Your right to swing your arms ends just where the other man’s nose begins. A fost eronat atribuită lui John Stuart Mill, un filosof și teoretician liberal, adept al teoriei utilitarismului.

Însă, aceste două paragrafe de mai jos îi aparțin și spun totul despre depturile tale în democrație:

A person may cause evil to others not only by his actions but by his inaction, and in either case he is justly accountable to them for the injury. (O persoană poate provoca rău altora nu numai prin acțiunile sale, ci și prin inacțiunea sa, și în oricare dintre cazuri el este pur și simplu răspunzător față de ei pentru rana provocată).

The individual is not accountable to society for his actions in so far as these concern the interests of no person but himself. (Individul nu este răspunzător față de societate pentru acțiunile sale, în măsura în care acestea privesc interesele nimănui decât ale lui însuși).

***

Fapte

Ultima variantă a legii vaccinării copiilor este idioată rău. Ea seamănă mult cu scărpinatul oltenesc. Cer scuze oltenilor, dar vorba asta e foarte cunoscută în popor. Ea se folosește atunci când te referi la cineva care alege să complice lucurile, deși are la îndemână o variantă care i-ar ușura munca. Guvernanții nu fac excepție când vine vorba de legea vaccinării copiilor care, în loc să fie univocă și să tranșeze lucrurile din start, nu face decât să lase loc pentru tocmeală. În fapt, asta e o caracteristică a politicienilor lipsiți de *oaie, obișnuiți să o scalde de fiecare dată când avem nevoie de măsuri ferme.

Așadar, conform ultimului draft al legii care a agitat mămicile din ambele tabere, copiii nevaccinați vor fi primiți la grădiniță sau școală. În tot acest timp, statul va duce muncă de lămurire cu părinții care au refuzat imunizarea până când…. până când îi va convinge că așa e bine. Iată ce spune dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, conform news.ro.




„Coloana vertebrală a acestei legi o constituie informarea. Părintele va avea dreptul să fie informat. Când mămica este însărcinată, va primi primele informații de la medicul de familie în ceea ce privește vaccinurile ce vor fi administrate în maternitate. Apoi, la o lună, atunci când practic mămica se prezintă să facă examenul de bilanț pe care noi îl facem în consultațiile preventive, va primi un pachet informațional care va fi construit de Ministerul Sănătății împreună cu Grupul Tehnic de Coordonare a Activității de Vaccinare. Acest pachet va conține informații standard despre calendarul de vaccinare, deci când trebuie să ajunga copilul la vaccin: la două luni, la patru luni, la 11 luni și la 12 luni, depinde cum va fi calendarul de vaccinare in viitor”.

Bun. Dar când și de câte ori poate refuza un părinte vaccinarea?

„Părintele are dreptul să refuze. Prima dată, la o lună, părintele a semnat că a luat la cunoștință calendarul. Dacă este de acord cu vaccinarea, părintele nu va semna nimic pentru că acordul este prezumat. Părintele va semna doar în cazul în care a decis să nu-l vaccineze”.

Dar, părintele care a refuzat vaccinarea este „pârât” la Comisia județeană de vaccinare, respectiv la Comisia de Vaccinare a Municipiului București.

„În acel moment părintele va intra tot într-un circuit de informare. Comisia județeană va cita acel părinte cu o cadență de o dată la trei luni. Obligația părintelui, prin lege, este să se prezinte la informare. Părintele va fi amendat doar dacă nu se prezintă la informare. Dacă vine la informare, nu primește amendă”.

Și dacă tot nu se prezintă la informare, ce face statul?

„Amenda este progresivă. Adică, dacă nu s-a prezentat la prima informare, va primi avertisment. Dacă refuză și a doua informare, primește o amendă între 1.000 și 2.500 de lei, care va fi aplicată la aceste valori și la următoarele absențe, adică nu mai crește”, a declarat, pentru sursa citată, coordonatorul comisiei de vaccinologie.

Ce înțeleg eu de aici. Că poți duce copilul la grădiniță și la școală fără să-l fi vaccinat în prealabil. Nu ești amendat pentru asta, ci doar dacă nu te prezinți la ședințele de informare, unde medicii se vor chinui să-ți explice de ce e bine să-ți imunizezi copilul. Conform ultimei variante a legii, la intrarea în colectivitate (grădiniță, școală), părinții care nu și-au vaccinat copiii trebuie să prezinte o adeverință din care să reiasă că cei mici au recomandare medicală să nu facă vaccinurile obligatorii. În lipsa unei recomandări medicale, părinții sunt obligați să se adreseze comisiei județene de vaccinare, unde vor primi un calendar de recuperare a vaccinurilor neefectuate. Conform proiectului legii, copiii care nu au beneficiat de schema obligatorie de vaccinare trebuie să fie complet imunizați în termen de un an. Iată cum:




„De exemplu, dacă este dus copilul în colectivitate prima dată în clasa zero, atunci până în clasa I va recupera vaccinarea, dar nu cu toate vaccinurile, ci numai cu cele obligatorii pentru această vârstă: ROR, tetravalent și Hepatitic B. Nu se mai poate folosi vaccinul hexavalent pentru că acela se administrează până la doi ani. Adică, în prima etapă face trei injecții odată, două peste o lună și încă două peste încă șase luni de la ultima administrare”, spune medicul.

Amenzile usturătoare abia acum vin. Părinții riscă o amendă maximă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei (n-am înțeles care dintre ei sunt sancționați cu 5.000 și care cu 10.000) dacă refuză să respecte calendarul de recuperare a vaccinurilor. Explicația? „ În acest moment nu mai este doar o problemă a copilului său, ci este o problemă a întregii colectivități”.

Dar asta nu e tot. Dacă nu au început schema de vaccinare în termen de 18 luni de la intrarea în colectivitate, comisia de vaccinare va sesiza Direcția pentru protecția copilului, iar părinții sunt acuzați de neglijare medicală. Din acel moment, părinții pot fi chemați în instanță și decăzuți din drepturile părintești. Hmm… o călcăm pe urmele lui Barnevernet.

„Părintele este obligat de toate legile din toată lumea să-și protejeze copilul, să-i asigure cea mai bună stare de sănătate. Câtă vreme vaccinarea este recunoscută cu dovezi de necombătut că aduce beneficii maxime, atât pentru individ, cât și mai ales pentru colectivitate, în acest moment decizia de a nu-l vaccina pe copil reprezintă un atentat la viitorul acelui copil, pe care părintele îl produce inconștient. Legea vaccinării are un principiu corect aici, nu copilul este vinovat de decizia părinților”, spune medicul.

Proiectul legii vaccinării este abia în fază de tatonare a opiniei publice. Legea ar putea fi pe deplin funcțională circa doi ani de la aprobarea ei. Însă, această dată nu se cunoaște încă.

Dacă tot ați ajuns pe această pagină, vreau să vă spun că sunt un susținător al vaccinării. Știu că subiectul „Legea vaccinării”e controversat și că o decizie este greu de luat, mai ales că informația, de calitate sau mediocră, circulă liber pe internet. Este la fel de greu să susții o tabără sau alta, și să-ți și exprimi public părerile, ca și în cazul subiectelor aprinse pe teme religioase. Fiecare crede că are dreptate și că celălalt greșește. Eu sunt de părere că orice lucru creat de om are efecte secundare, dar în același timp cred că vaccinurile au fost create pentru a ne ține la distanță de boli. Sigur, e suficient să citești prospectul unui vaccin și să te îngrozești, dar cred că o șansă la un milion de a dezvolta autism după vaccinarea ROR rămâne, totuși, o șansă dintr-un milion.

Orice decizie ați lua pentru copiii voștri, gândiți-vă doar la un lucru: în locul vostru ar fi făcut aceeași alegere?