Decembrie 2022, București, România. Se apropie Crăciunul și lumea aleargă după podoabe de pom și cadouri. În metrou la Unirii e un vacarm apăsător. Un puhoi de oameni se revarsă pe culoare cu spiritul sărbătorilor pe chipuri. Ce-o fi în sufletul lor, nu pot să știu.
În marea asta agitată de oameni aflați în căutarea fericirii disting o figură feminină caldă, de o smerenie înduioșătoare. Dacă fecioara Maria a existat, ar fi avut chipul ei. Două lacrimi ca de cristal i se preling pe fața lipsită de strălucire, ca două râuri care n-au mai curs de mult. Stă în genunchi și, după expresia feței, e încremenită acolo de multe ore.
Povara pe care o duce e în constrat vădit cu spiritul Crăciunului care i-a cuprins pe cei care trec pe lângă ea, indiferenți. După forma și mărimea pântecului, are cam 7-8 luni de sarcină.
– Pot să te ajut cu ceva?, mă aud vorbind, parcă fără voie.
– Cu ce să mă ajuți? Nu am bani să mănânc… îmi răspunde fără a-și lua capul din pământ. Lacrimile-i au încremenit și ele, parcă vrând să înțeleagă sensul unei întrebări absurde.
Déjà Vu
Ies din metrou cam încurcat, conștient însă de un lucru: cei 10 lei n-o vor ajuta prea mult. Ce pot să mai fac pentru ea? Trebuie să pot face ceva! Trebuie? Nu ăsta-i spiritul Crăciunului?
N-am apucat să reflectez prea mult și să fac 20 de pași că o văd din nou. La suprafață. Pe bune? Cât de naiv pot fi? În necredința mea, statutul ei de victimă a pălit rapid. M-a cuprins o revoltă interioară surdă. Nu mai avea lacrimi în obraji. Paloarea feței s-a disipat miraculos și a luat locul unui ten roșu, de rug aprins.
– Ne întânim din nou, zic cu un aer distins demn de un Benoit Blanc mioritic.
M-a privit prelung, întrebător și, totodată, sfredelitor.
– No ingliș, săr.
„No ingliș, no ingliș pe dracu’”, gândesc înfuriat. Cum te-ai putut dedubla așa repede, măi fato?! Drept cine mă iei?
Insist că ne-am întâlnit și am schimbat câteva cuvinte în subteran, cerându-i totodată explicații pentru „farsa” de mai devreme.
– No ingliș… ukrainski.
Ptiu, drace! Ce mi se întâmplă?, mă pălmuiesc eu interior. Cine-i tipa asta și cine a trimis-o să-mi zguduie din temelii credința? O cheamă Ivanna, e refugiată ucraineană și cerșește bani în Piața Unirii.
E însărcinată în 8 luni, mai are doi copii undeva în București. Stă într-un adăpost al primăriei și banii pe care-i primește pomană nu-i ajung. E îmbrăcată mult prea subțire pentru vremea de afară; în picioare poartă adidași, nu ceva de firmă, total nepotriviți pentru frigul din decembrie. Toate aceste informații le-am obținut după multe minute de chin. Eu nu știu limba ucraineană, iar ea abia dacă știe câteva vorbe în engleză.
Zece lei mai târziu am rămas cu aceeași dilemă: cum naiba o pot ajuta mai mult? Când i-am pomenit de police, help, to call somebody… s-a făcut nevăzută. N-am mai întâlnit-o de atunci.
„Sir, some money la tu it”
Au trecut două luni de la această întâlnire neobișnuită și greu i-am putut uita chipul. Imaginea ei încă mă bântuie, dar mai mult mă macină gândul că puteam să fac mai mult pentru ea, să o îndrum să găsească mai mult ajutor.
*
Pe la începutul lunii februarie, într-o după-amiază rece, dar cu soare, mă grăbeam să mai prind deschis la Loto. Îmi revenise dintr-o dată pofta să joc la 6 din 49, deși sunt un jucător jalnic. De nicăieri, m-am pomenit cu doi plozi – n-aveau mai mult de 8-9 ani, care erau pe punctul să-mi înnoade picioarele.
– Sir, wait! Some money, please! Give some money, please!
[WTF?]
– What do you need the money for?
-???
– Why you need money?, întreb cu accent balcanic.
– La tu it. Tu it, sir.
– ??? A, to eat? Where are you from?
– We Ukraina. La tu it.
– Where are your mom and dad? Your parents?
– ??? La tu it, sir. La tu it.
Le-am dat bani, dar n-a fost chip să aflu unde stau, cine îi are în grijă, cum au ajus să cerșească. Mi-am amintit de Ivanna. Deci, sunt mai mulți. Ce se întâmplă aici?
Natasha
Iarna e pe sfârșite. Așa spun toți la Meteo. N-am schiat măcar o zi sezonul ăsta și sunt deprimat (ce motiv stupid de a intra în depresie). Ca să-mi hrănesc ego-ul, mi-am comandat o pereche nouă de clăpari. La reducere, că sezonul e pe ducă. Sunt deștept, ce dracului!
Ies din mall satisfăcut de noua achiziție, când sunt abordat de o tânără îmbrăcată decent, dar aparent fără darul vorbirii. Îmi întinde un telefon mobil și mă îmbie să privesc ecranul. „Salut! Sunt Natasha și de regulă nu fac asta. Vin din Ucraina și am nevoie…”. Nu mi-a trebuit să citesc tot. Alt refugiat ucrainean care cerșește în București…
De data asta am decis să o trag mai mult de limbă. Natasha are doi copii și locuiește cu chirie în Sectorul 5. Are doi copii, pe care îi îngrijește singură; bărbatul ei e la război; ea e pe cont propriu într-o țară despre care nu știe mai nimic. Engleza ei e „varză”, iar felul în care se umilește pe stradă o sluțește vizibil. Pariez că radiază atunci când zâmbește. Dar n-o s-o văd eu zâmbind vreodată. Poftim 20 de lei, Natasha! Dar nu sunt singurul generos.
Natasha s-a umilit pe bani frumoși în față la Mega Mall. Eu am plecat spre casă cu același gust amar, că nu am făcut destul.
Autoritățile care ar trebui să-i monitorizeze pe refugiații ucraineni prezenți în Capitală – Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și cele 7 primării – nu știu că Natasha și alte femei ca ea din țara vecină apelează la mila publică pentru a-și crește copiii. Sigur, veți spune că statul a făcut destul pentru oamenii ăștia. Sunt destui cerșetori români pentru care statul nu face nimic – și asta e adevărat. Dar dacă ignori o realitate, ea se poate agrava.
Ce beneficii au refugiații ucraineni în București (pagina următoare)
Ce beneficii au refugiații ucraineni în București
Încă de la începutul războiului din Ucraina, autoritățile române s-au mobilizat să asigure cazare, masă, consiliere și sprijin medical persoanelor care au fugit din țara vecină. În Capitală, primăriile de sector și Primăria Capitalei au amenajat spații de cazare și servicii de bază pentru traiul zilnic.
Cazare Primăria Capitalei
În urma solicitărilor noastre, primăriile sectoarelor 1 și 3, dar și Primăria Capitalei, ne-au pus la dispoziție o situație a ajutorului acordat refugiaților ucraineni.
„Începând cu 26 februarie 2022 și până în prezent, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București a asigurat condițiile optime de cazare permanentă, în regim de urgență, pentru 1.664 cetățeni proveniți din Ucraina în opt centre aflate în subordinea sa”, spun reprezentanții Primăriei Municipiului București, care au enumerat centrele de cazare amenajate pe raza Capitalei:
- Centrul Femina, situat în București, Sector 5, cu o capacitate de cazare de 30 de locuri.
- Centrul Forte, situat în București, Sector 6, cu o capacitate de cazare de 30 de locuri.
- Centrul de asistență comunitară Viilor, din București, Sector 5, șos. Viilor, nr. 44, cu o capacitate de cazare de 12 locuri.
- Adăpostul temporar de urgență Șerban Vodă, din București, Sector 4, calea Șerban Vodă, nr. 164-168, cu o capacitate de 40 locuri.
- Centrul Rezidențial Sfânta Teodora, cu sediul în București, Sector 4, strada Cap. Grigore Marin, nr. 42-44, cu o capacitate de 25 locuri, capacitate redusă la 5 locuri, în luna iunie 2022).
- Complexul Integrat de Servicii Sociale pentru Adulţi „Sf. Ioan”, cu sediul în București, Sector 3, b-dul. Theodor Pallady, nr. 64, cu o capacitate de 20 de locuri (centrul a funcționat până în luna aprilie 2022).
- Jubile Signature, situat în București, Sector 2, șos. Pipera nr. 48-50, cu o capacitate de 100 de locuri. (centrul a funcționat până în 14.03.2022)
- Căminul pentru Persoane Vârstnice al Municipiului București-Acad. Nicolae Cajal, București, Sector 3, str. Maximilian Popper nr.17, cu o capacitate de 20 de locuri.
La finalul lunii ianuarie 2023, în centrele PMB mai erau cazate 41 de persoane provenite din Ucraina.
Servicii asigurate refugiaților ucraineni de Primăria Capitalei
- hrana zilnică,
- îmbrăcăminte, încălțăminte, produse pentru copii, cazarmament;
- medicamente, produse de igienă și îngrijire personală;
- suport financiar în achiziționarea biletelor de călătorie, prin intermediul Fondului de urgență Împreună, proiect implementat în parteneriat cu Fundația Comunitară București;
- informare, consiliere;
- suport emoțional atât pentru cei care au rămas pe teritoriul țării noastre, cât și pentru cetățenii ucrainieni care tranzitează țara și ajung în capitală.
„Pentru asigurarea accesului la educația formală și informală cât și la servicii de supraveghere pentru minori, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Muncipiului Bucureşti, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale, a dezvoltat o serie de centre de asistență și sprijin pentru copiii ucrainieni, respectiv: Centrele de asistență și sprijin pentru copii – Ominis și Perla, Centrul de sprijin pentru copii și femei – Pipera, Centrul de sprijin pentru copii și femei – Kogălniceanu, Bebe de București Cotroceni și Centrul PRIMOHUB”.
La nivelul acestor centre, copiii și familiile acestora beneficiază de următoarele servicii:
- informare, consiliere şi sprijin pentru rezolvarea unor aspecte diverse legate de integrarea copiilor în școala și societatea românească;
- servicii educaționale și sociale adresate nevoilor specifice;
- promovarea şi facilitarea integrării copiilor în comunitate românească, inclusiv cea școlară;
- activităţi diverse pentru petrecerea timpului liber, de recreere şi socializare, care contribuie la dezvoltarea fizică, cognitivă, socială şi emoţională, inclusiv prin încurajarea spiritului de iniţiativă și cultivarea talentelor;
- asigurarea condiţiilor necesare pentru protejarea sănătăţii copiilor, promovarea un stil de viaţă sănătos şi facilitarea accesului la serviciile medicale adecvate.
Cazare Primăria Sectorului 1
„Primăria Sectorului 1, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), a asigurat, de la începutul conflictului armat din Ucraina și până în prezent, sprijin și asistență pentru mai mult de 13.000 de persoane provenite din zona conflictului. Sprijinul și asistența pentru aceste persoane au fost asigurate prin intermediul celor 7 centre aflate în coordonarea DGASPC Sector 1”:
- CĂMINUL COLEGIULUI TEHNIC FEROVIAR MIHAI I – str. Butuceni, nr.10, Sector 1 cu o capacitate de 88 locuri;
- SALA DE SPORT ȘI CĂMINUL COLEGIULUI TEHNOLOGIC VEACESLAV HARNAJ – bdul Ficusului, nr. 20-26, Sector 1 cu o capacitate de 234 locuri;
- SALA DE SPORT A COLEGIULUI TEHNIC DE AERONAUTICĂ HENRI COANDĂ – bdul Ficusului nr. 44, Sector 1 cu o capacitate de 200 locuri;
- SALA DE SPORT A ȘCOLII NR. 13 – bdul Petrila, nr. 10-12, Sector 1 cu o capacitate de 300 locuri;
- CĂMINUL CTM GRIVIȚA – str. Halta Grivita, nr. 2, Sector 1 cu o capacitate de 26 locuri;
- SALA DE SPORT ȘI CAMINUL SCOLII NR. 6 – bdul Apicultorilor, nr. 1-3, Sector 1 cu o capacitate de 245 locuri;
- CĂMINUL COLEGIULUI TEHNIC DINICU GOLESCU – Calea Giulești, nr. 10, Sector 1 cu o capacitate de 45 locuri.
La sfârșitul lunii ianuarie, mai găzduiau cetățeni ucrainieni refugiați următoarele centre:
- ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 6 – Bdul Apicultorilor, nr. 1-3, Sector1 – CĂMIN cu o capacitate de 85 locuri din care 47 ocupate;
- ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 6 – Bdul Apicultorilor, nr. 1-3, Sector1 – SALA DE SPORT cu o capacitate de 160 locuri din care 18 ocupate;
- CĂMINUL COLEGIULUI TEHNIC DINICU GOLESCU – Calea Giulești, nr. 10, Sector 1 cu o capacitate de 45 locuri din care 19 ocupate.
Servicii asigurate refugiaților ucraineni de Primăria Sectorului 1
- asigurarea hranei și a îmbrăcăminții;
- asigurarea produselor de îngrijire;
- consiliere psihologică;
- evaluare și consiliere în vederea încadrării în programe școlare pentru copii și în câmpul muncii pentru adulți;
- transport la spitale, clinici și cabinete medicale pentru intervenții chirurgicale, controale medicale de specialitate și tratamente;
- transfer la aeroport, gară, autogară;
- transport la diverse instituții ale statului pentru obținerea de documente, alocații;
- deplasare la farmacii pentru achiziționarea de medicamente etc.
Reprezentanții DGASPC Sector 1 sunt sprijiniți atât de asociații și fundații cu activitate în domeniu, cât și de persoane fizice.
„Precizăm faptul că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 repartizează săptămânal personal propriu angajat, vorbitor de limbă engleză, pentru asigurarea componenței grupului de suport. De asemenea, pentru asigurarea de servicii complete, DGASPC Sector 1 colaborează cu voluntari cunoscători de limbă rusă/ucraineană”.
Cazare Primăria Sectorului 3
Până la sfârșitul lunii ianuarie, în spațiile DGASPC Sector 3, se aflau 25 de persoane, 4 adulți și 21 copii, persoane aparținând grupurilor vulnerabile. Cazarea era asigurată de instituție într-o clădire destinată serviciilor sociale oferite de DGASPC Sector 3.
Servicii asigurate refugiaților ucraineni de Primăria Sectorului 3
În cadrul parteneriatelor cu societatea civilă, autoritatea publică locală a Sectorului 3, prin DGASPC Sector 3, oferă servicii de integrare socială a familiilor cu copii, ucrainiene, în cadrul Centrului Blue Dot situat pe Str. Niță Elinescu nr. 64.
Serviciile constau în:
- sprijin pentru angajare;
- sprijin pentru acces la serviciile de sănătate și educație;
- cursuri de limba română și limba engleză;
- terapie prin artă;
- consiliere juridică, psihologică, socială;
- sprijin financiar;
- sprijin prin produse de strictă necesitate, etc.
Ce este Centrul de Servicii Integrate pentru Refugiaţi Romexpo
În imediata vecinătate a Centrului de donații pentru Ucraina Romexpo, prin intermediul Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), funcționează Centrul de Servicii Integrate pentru Refugiaţi Romexpo. Aici, refugiații din Ucraina au acces la alte servicii:
a) Cabinete medicale de asistenţă primară şi servicii de sănătate mintală
Cabinetul medical furnizează servicii de medicină de familie, ginecologie, planificare familială şi sănătatea reproducerii. Cabinetul de consiliere psihologică furnizează servicii de consiliere psihologică şi psihoterapie individuală şi de grup. Cele două cabinete au fost înfiinţate cu sprijinul Biroului OMS din România, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii.
b) Fundația Deloitte și World Vision au dezvoltat, la Romexpo, centrul Happy Bubble, centru care oferă activități educaționale și recreative pentru copiii ucraineni, elevi și preșcolari, precum și cursuri de engleză și română pentru mamele lor, consiliere psihologică, juridică și ocupațională.
c) Asistență financiară furnizată de UNHCR
Beneficiarii eligibili vor primi 568 lei/persoană/lună, pentru o perioadă de trei luni.
d) EUAA (Agenția Uniunii Europene pentru Azil) și IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări) asigură, în parteneriat înregistrarea cererilor privind acordarea protecției temporare
e) Asociația Ateliere fără frontiere: sprijin și asistență în procesul de anjagare a persoanelor refugiate, aparținând categoriilor vulnerabile
f) Autism Voice: terapie pentru copiii cu tulburări de spectru autist, proveniți din Ucrania.