Puțină lume nu o cunoaște, așa că prezentările sunt scurte: Liliana Curea, corespondent al Știrilor PRO TV pe sănătate, e protagonista acestui interviu. E colega mea și unul dintre jurnaliștii din linia întâi anti-Covid pe care îi admir pentru munca lor. Am vrut să aflu de la ea cum e în linia întâi de luptă anti-Covid și cu ce rămâne după o zi de muncă în „tranșee”.

Dar până atunci e ceva interesant de spus despre ea…  

Voia să fie învățătoare, așa că s-a dus să învețe arta educației la liceu. Vreme de 5 ani a făcut naveta de la Chirnogi (Călărași) la Giurgiu. A stat la internat și zice că a fost o viață fascinantă. Și-a împlinit visul de a preda, însă n-a găsit un post de învățătoare. A ajuns educatoare la o grădiniță din București, unde și-a găsit vocația. Apoi…

Voia să dea la Facultatea de Geografie, însă ceva a determinat-o să devieze de la traseu.

Liliana Curea: Nu sunt din categoria celor care și-au dorit dintotdeaua să facă presă. A sunat interesant când un prieten mi-a spus că va susține admiterea la Jurnalism și am zis să încerc și eu. Iar după ce am intrat în televiziune, mi-a plăcut foarte mult. O perioadă am lucrat în paralel, TV și ca educatoare. Însă, când m-am angajat în PRO TV, nu mi-a mai permis timpul. Însă nu regret, a fost cea mai bună decizie să rămân pe drumul acesta.

Simți, la finalul zilei, că ți-ai îndeplinit misiunea, să salvezi ce se poate din lume?

Liliana Curea: Nu poți salva lumea în fiecare zi, nici măcar atunci când ești medic. Însă de cele mai multe ori sunt mulțumită și împăcată cu ceea ce am făcut. Și da, e un sentiment aparte când știi că ai putut să ajuți un bolnav sau că ai contribuit la îmbunătățirea lucrurilor în sistemul de sănătate.

Știai că durerile de cap pot ascunde probleme de sănătate a ochilor? Programează o consultație gratuită!

A propos de perioada în care erai educatoare. Era mai greu atunci, cu copiii, decât acum, cu adulții? Să duci muncă de lămurire, vreau să spun

Liliana Curea: (Zâmbește) Copiii înțeleg mult mai ușor dacă le explici. Iată exemplul cu purtarea măștii. Elevii au înțeles că pentru a putea merge la școală în format fizic trebuie să poarte mască. Și nu au avut o problemă cu asta. Pe când adulții…

Linia întâi anti-Covid din perspectiva Lilianei Curea: „Am văzut disperarea în ochii pacienților”

Liliana Curea este pe baricade încă din prima zi a declarării epidemiei de SARS-CoV-2 în România. Pentru cine nu știe, viața de jurnalist de teren în vremuri de criză ca acestea nu diferă mult de cea a pompierilor sau a paramedicilor. Zilele lor sunt o goană continuă după știrile pe care oamenii trebuie să le știe.

Ai mai văzut atâta suferință la un loc până acum? Deși domeniul ăsta al sănătății ne-a cam dat fiori în ultimii 31 de ani…

Liliana Curea: Răspunsul este clar: NU! Și îmi vor rămâne multă vreme în minte vorbele unui medic: „să îți moară un pacient, ca doctor, te doboară. Înainte eram doborâți o dată pe zi. Acum suntem doborâți de 10 ori pe zi”. Cred că nu vom putea înțelege niciodată ce a însemnat, cu adevărat, această pandemie – și mai ales valul 4. În niciun caz așa cum înțeleg doctorii.

Am văzut disperarea în ochii pacienților, cum se țineau cu mâinile de bara patului de parcă ar fi vrut să aibă siguranța că, atât timp cât se țin de ceva, nu vor pleca spre altă lume. Și cum îi urmăreau cu privirea pe medicii care de multe ori nu puteau face nimic.

„Într-o săptămână au murit mai mult de 10 oameni în jurul meu”, mi-a zis un pacient, iar ochii lui spuneau despre cât de mari vor fi sechelele lăsate de tot ceea ce a văzut și a trăit în spital. Nu am mai văzut atât de multă suferință și sper să nu mai văd!

• 

• 

• 

Cum e viața la terapie intensivă? Ai putea spune „pe sfârșite”, și nu ai exagera deloc. Ce emoții trăiești când intri într-un spital Covid?

Liliana Curea: Viața la ATI este, din păcate, pe ultima sută de metri. Prea mulți dintre cei care au ajuns acolo nu s-au mai întors acasă, la familie. E cumplit să stai de vorbă cu un om și peste 2-3 zile să ți se spună ca nu mai este…

Iar sunetul aparatelor, deși însuportabil la un moment dat, este bine că există… Când se oprește, înseamnă că s-a oprit viața…

Nu am emoții când intru într-un spital Covid. Întotdeauna am considerat că sunt șanse mai mari să mă infectez oriunde în altă parte. În spital am echipamentul corespunzător, stă cineva lângă mine când mă echipez și, poate mai important, când mă dezechipez. Modul în care îți dai jos costumul de cosmonaut este extrem de important. Din fericire, nu m-am infectat până acum.

Lupta cu îndoiala în vremuri de pandemie: „Știrile PRO TV sunt întotdeauna obiective”

Știi, cei mai mulți oameni care se opun acum vaccinării anti-Covid consideră că ne-am cam depășit atribuțiile, că facem reclamă unor produse medicale pe care au dreptul să le refuze. Cum vezi treaba asta?

Liliana Curea: Cred că cei care înțeleg beneficiile vaccinării s-au vaccinat deja. Mi-au scris oameni care au mers în centre de vaccinare după ce mi-au văzut materiale ori mi-au ascultat live-urile. Mă bucură aceste lucruri. Cât despre anti-vacciniști, nu sunt atât de mulți, dar din păcate sunt vocali, iar mesajul lor ajunge mult mai repede în sufletul oamenilor. Mai ales al celor care au deja îndoieli.

Cei mai mulți dintre oamenii care nu s-au vaccinat până acum nu sunt anti-vacciniști, dar nu sunt documentați suficient (deși asta mi se pare inadmisibil după atâta vreme). Și, din cauza îndoielii pe care o au, sunt ușor de manipulat. Lipsa educației sanitare își spune cuvântul. Însă eu sunt convinsă că unii dintre cei care distribuie mesaje anti-vaccin au făcut injecția anti-Covid.

Știm deja că Știrile PRO TV sunt întotdeauna obiective și nu promovează un produs ori altul. Așa că despre cei care consideră că luăm bani… atât pot, atât spun…

Cine greșește aici? Sau există două adevăruri?

Liliana Curea: Adevărul este unul singur: vaccinul te poate proteja să nu ajungi la terapie intesivă și să mori. Restul sunt baliverne…

De ce și-au pierdut românii încrederea în medici? (pagina următoare)