În încercarea de a explica lumii ce se petrece, de fapt, în Ucraina, jurnaliștii ucraineni au transmis o scrisoare deschisă profesioniștilor media din toată lumea care acoperă editorial războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Scrisoarea conține recomandări referitoare la abordarea corectă a evenimentelor sângeroase care se petrec în țara vecină. Mesajul, semnat de grupuri de presă importante din Ucraina și de ziariști freelanceri, începe cu o trecere în revistă a jurnaliștilor decedați în războiul declanșat de Rusia ori răpiți de regimul de la Kremlin pentru a putea fi folosiți ca pioni ai propagandei ruse.

„Forțele rusești a răpit jurnaliști ucraineni pentru a-i reduce la tăcere. Jurnaliștii ucraineni Viktoriya Roschyna și Oleh Baturyn au petrecut 6, respectiv 8, zile în captivitate, după ce au dispărut. Fotojurnalistul ucrainean Maks Levin a dispărut pe 13 martie în timp ce relata din prima linie, lângă Kiev. Un publisher din Melitopol, Mykhailo Kumok, și trei jurnaliști – Yevgeniya Boryan, Yuliya Olkhovska and Lyubov Chaika – au fost, de asemenea, reținuți pentru o zi și supuși la presiuni pentru a colabora cu regimul de ocupație rus, în orașul lor”, se arată în scrisoare.

Jurnaliștii ucraineni: Nu e „criza ucraineană”, ci „războiul Rusiei în Ucraina”

Scrisoarea conține o serie de recomandări pentru jurnaliștii care relatează despre evenimentele din Ucraina. Conform documentului, ei ar trebui să se refere la eveniment sub forma războiul Rusiei în Ucraina sau invazia Rusiei asupra Ucrainei. În opinia semnatarilor epistolei, cuvinte de genul „criză”, „conflict”, „operațiune militară” sunt greșite.

Totodată, expresiile „criza ucraineană”, „conflictul ucrainean” nu reflectă realitatea.

„Aceasta este o invazie la scară mare asupra Ucrainei și un război împotriva Ucrainei. Vă cerem să indicați în mod corect rolul Rusiei în război cu exprimările războiul Rusiei în Ucraina și/sau invazia Rusiei în Ucraina, mai ales în subtitrări, titluri, leaduri și hashtaguri”.

E doar războiul lui Vladimir Putin? Aparent nu

Scrisoarea recomandă jurnaliștilor care relatează despre evenimentele din Ucraina să nu se mai refere la „războiul lui Putin”. Explicația stă în faptul că acțiunile agresive ale armatei ruse au o susținere mare în rândul populației ruse.

„Chiar dacă există tentația de a crede că acest război a început doar din cauza președintelui rus, mai multe sondaje de la diverse organizații de sondare (Savanta ComRes, VCIOM, proiectul de cercetare „Do Russians Want War?”) au raportat că majoritatea tăcută a rușilor – aproximativ 60% – sprijină războiul.

În prima săptămână de război, sprijinul public pentru Putin în Rusia a crescut de la 60% la 71%. Soldații ruși aflați la sol trag cu rachete și bombe și ucid civili în mod deliberat. Mulți dintre ei nu au acces la fapte și la mass media independente, dar acest lucru nu-i absolvă de vină”.

Agresiunea rusă, justificată de dorința de „libertate” a teritoriilor Donetsk și Luhansk

O altă eroare comună în relatările de presă, spun jurnaliștii ucraineni, este aceea de a considera că agresiunea rusă este justificată de „pseudo-referendumurile” din 2014 organizate de teritoriile din est, Donetsk și Luhansk. Atunci, cele două regiuni și-au autodeclarat independența față de Ucraina, citând dorința populară.

Populația din Donbas (Donetsk și Luhansk), formată din ucraineni (58%) și ruși (38%), a decis prin referendum să se autoguverneze, deși legea ucraineană prevede că, pentru a fi recunoscut, referendumul trebuie să fie organizat la nivel național. Jurnaliștii ucraineni susțin că, în 2014, teritoriile au fost răpite de Federația Rusă, prin acțiuni subversive de destabilizare a unui stat suveran.

„Teritoriile Crimeea și părți din Donetsk și Luhansk Oblasts au fost anexate și ocupate de forțele ruse în 2014. Crimeea a fost anexată de Rusia în urma unei încălcări unilaterale a legislației internaționale. Războiul din Donbas a fost orchestrat în exclusivitate și susținut de statul rus. Escaladarea recentă demonstrează dorința Rusiei de a controla toată Ucraina, iar aceste republici sunt folosite ca platformă pentru o invazie la scară mare și un instrument de propagandă și dezinformare”.

Războiul din Ucraina, consecință a expansiunii NATO

Totodată, profesioniștii media din Ucraina atrag atenția că unele expresii din presa occidentală, care vorbesc de „un război între Rusia și Vest”, sunt greșite în acest context.

„NATO este o alianță bazată pe dreptul suveran al națiunilor la apărare colectivă, consacrat de articolul 51 al Cartei Națiunilor Unite. Concentrându-se pe expansiune [expansiunea NATO – n.red.], media perpetuează justificarea Kremlinului pentru război, ignorând vocea democratică a poporului ucrainean care vrea să trăiască în pace, departe de agresiunea rusă”.

Uniți împotriva războiului informațional: „Faceți apel la experți”

În continuarea mesajului lor, jurnaliștii ucraineni le recomandată colegilor din toată lumea să consulte experți militari din Ucraina. Motivul este că ei au cele mai precise date despre ce se întâmplă în zona Europei de Est și le-ar putea fi de folos în articolele lor de presă.

„Experții avertizează că tacticile rusești în războiul informațional și de dezinformare, perpetuate de susținătorii săi aici, în Occident și în străinătate, au un singur obiectiv: să dezbine, să înșele, să semene îndoieli și să creeze suficientă neîncredere în informații încât oamenii să nu știe ce să creadă și să pună la îndoială chiar și cele mai bine dovedite fapte (…)

Dezinformarea are ca scop simplificarea excesivă a problemelor existente și transformarea victimelor în autori. Vedem acest lucru deja cu rușii care susțin acest război crezând că se luptă cu NATO și cu ’neonaziștii’ în Ucraina. Am văzut-o în trecut cu dezinformarea care vizează criza refugiaților sirieni din Europa și adevărul din spatele doborârii zborului MH-17 în 2014”.

Semnatarii scrisorii sunt convinși că rușii sunt capabili să manipuleze efectele acestui război. „Ei vor încerca să transforme în arme comportamente care contrazic valorile noastre colective, cum ar fi standardele duble față de refugiați și discriminarea rasială împotriva grupurilor minoritare. Ei vor încerca să hipertaxeze ascensiunea mișcărilor naționaliste, pentru a îndepărta vina de la Rusia către Ucraina, NATO și Europa”.

Cine semnează scrisoarea

Printre semnatarii acestei scrisori se numără grupurile media Commission on Journalism Ethics, Ukrainian Media Business Association, National Union of Journalists of Ukraine, Institute of Mass Information, Internews Ukraine, Regional Press development Institute, Center for Democracy and Rule of Law, Independent Media Council Ukraine.

Jurnaliștii ucraineni independenți și experții în media: Nina Kuryata – Independent Media consultant, Svitlana Ostapa – Supervisory Board of PJSC, the National Public Broadcasting Company of Ukraine, Maryna Synhaivska – Ukrinform National News Agency of Ukraine, Liza Kuzmenko – Head of NGO „Women in the Media”, Roman Kifliuk – independent media expert, Tetiana Stroi – CEO of Donetsk Press Club, Andrii Ianitskyi – Center for Journalism at Kyiv School of Economics.