Aprilie este luna în care oamenii își amintesc că există o zi a păcălelilor. Tot atunci celebrează și Ziua Pământului, o zi a cărților pentru copii, o zi a limbii engleze și, de ce nu?, o zi internațională a dansului. Minunat! Tot în aprilie s-a născut poate cel mai mare pământean din toate timpurile, Leonardo da Vinci, un om genial căruia omenirea îi datorează mare parte din confortul de azi.

La 570 de ani de la nașterea vizionarului renascentist din Florența, Castelul Cantacuzino (Bușteni) găzduiește o expoziție-tribut dedicată geniului creator al marelui inventator. Leonardo da Vinci – The Machines este o colecție de 45 de mașini proiectate în urmă cu peste 500 de ani de Leonardo da Vinci și realizate din lemn după schițele și proiectele descoperite în codexurile marelui învățat.

Exponatele sunt așezate în sălile castelului de pe Valea Prahovei și pot fi admirate în perioada 30 aprilie – 30 octombrie 2022. În cele ce urmează vă voi spune de ce merită să mergeți să le vedeți.

Leonardo da Vinci, invențiile unui geniu creator

Mă tot întreb cum poți să-l explici pe Leonardo da Vinci copiilor? E foarte greu de înțeles cum un singur om a putut să exceleze în atâtea domenii. Cunoscut în special ca pictor, da Vinci a lăsat în urma lui o moștenire impresionantă ca sculptor, arhitect, muzician, botanist, inginer, inventator, geolog, cartograf, scriitor și anatomist.

Pe la 1490, un bun prieten de-ai săi a murit, iar Leonardo da Vinci a făcut ceea ce se crede a fi prima autopsie realizată în lume. Despicându-l, italianul a aflat că suferise de ateroscleroză, o afecțiune a vaselor de sânge înfundate. În raportul său medical, Leonardo da Vinci scrisese și părerea lui în legătură cu alimentele care l-au omorât pe prietenul său. Atunci, da Vinci s-a hotărât să devină vegetarian.

Dar divagăm. Leonardo da Vinci a fost, mai cu seamă, inventator, anticipând în urmă cu mai bine de o jumătate de mileniu apariția unor mașinării și unelte extrem de populare azi: avionul, deltaplanul, tancul, automobilul, bicicleta, calculatorul și nenumărate arme de asediu sau de apărare.

Leonardo da Vinci – The Machines este o incursiune în universul nemărginit al marelui gânditor, expoziție materializată în 1970 de o familie de artiși italieni pentru Muzeul Leonardo da Vinci Firenze. Exponatele, realizate din lemn după schițele sale, călătoresc în toată lumea și fac mare impresie. Ele au fost depozitate în Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino și au fost  grupate în patru categorii: mașini pentru zbor, mașini hidraulice, mașinării și concepte pentru construcții civile și mașini militare.

Vezi VIDEO mai jos!

Mașinăriile de război ale unui pacifist

Leonardo da Vinci voia ca munca lui să aibă un impact în timpul vieții sale, să schimbe cursul istoriei. Cu toate acestea, puține invenții de-ale sale au fost puse în practică atunci. Inventatorul se pusese în slujba omenirii, pe care a servit-o de la început până la sfârșitul vieții sale. Însă, decenii la rând s-a pus și la dispoziția domnitorilor vremii, care îi cereau să le construiască mașinării de război, care să-i ajute să-și surprindă inamicii.

În timp ce majoritatea izvoarelor susțin că Leonardo da Vinci era un pacifist convins, a ales să răspundă cerințelor potentaților vremii.

Una dintre cele mai ingenioase lucrări ale sale, al cărei principiu stă în picioare și azi, este ambarcațiunea cu carenă dublă. Intuind vulnerabilitatea bărcilor și corăbiilor vremii, care se scufundau foarte rapid în urma unui atac sau a unui naufragiu, Leonardo da Vinci și-a imaginat că un vas cu pereți dubli s-ar putea menține pe linia de plutire chiar și în urma unor avarii. În situația unor daune mai mari, marinarii ar avea șansa să abandoneze nava la timp. Azi toate navele marine au carenă dublă.

Primul vehicul blindat (tancul)

Considerat predecesorul tancului de azi, vehiculul blindat imaginat de Leonardo da Vinci în urmă cu mai bine de 500 de ani este o capodoperă inginerească. A fost conceput în perioada 1459-1500, pe când lucra pentru Ducele de Milano, Ludovic Sforza.

Deși aduce puțin cu tancul de azi, vehiculul blindat al lui Leonardo da Vinci era un obiect circular cu capac conic, confecționat din lemn și „întărit” cu plăci metalice. Unghiurile drepte ale fuzelajului aveau menirea de a devia proiectilele inamice. Vehiculul era acționat din interior de patru oameni, care manevrau două manivele, pentru deplasare. Echipat cu o multitudine de tunuri de calibru mic, mașinăria avea o putere de foc superioară armelor vremii.

Cu tehnici moderne s-a stabilit că tancul lui Leonardo da Vinci ar fi fost greu spre imposibil de manevrat, din cauza greutății sale. Descoperit în Primul Război Mondial și devenit armă redutabilă în cel de-al Doilea Război Mondial, tancul de azi a fost anticipat de genialul inventator italian.

Barca cu seceră (Scorpio boat)

Pentru acele vremuri, barca cu seceră era o sperietoare pentru orice inamic. Prevăzută cu o seceră de mari dimensiuni, care se manevra simplu cu ajutorul unei platforme rotative, ambarcațiunea avea un avantaj incontestabil pe apă. În plus era dotată cu un dispozitiv pentru protecția vâslașilor, alcătuit din scuturi rezistente acoperite cu piei. Deplasarea se făcea cu ajutorul unui echipaj format din vâslași vânjoși.

Tunul naval

Pentru superioritate pe mare, Leonardo da Vinci s-a gândit că ar putea echipa bărcile vremii cu un soi de platforme rotative dotate cu tunuri dispuse pe mai multe șiruri. Azi, navele de război prevăzute cu turele înfricoșătoare sau cu lansatoare de rachete amintesc de desenele inițiale ale marelui inventator.

Leonardo da Vinci și contribuția sa la primul zbor uman

Omul și-a dorit dintotdeauna să zboare. Dacă la început era dominat de dorința de a fi mai aproape de Dumnezeu, mai spre zilele noastre a văzut în zbor un mijloc rapid și eficient de a se deplasa dintr-un punct în altul. Leonardo da Vinci are o contribuție majoră în crearea primelor aparate de zbor, cum sunt deltaplanele și planoarele, însă un principiu valabil și azi în cazul aparatelor moderne a fost enunțat mai întâi de el.

Leonardo da Vinci a înțeles că, pentru a putea zbura în singuranță, aripile aparatului său de zbor trebuie să fie mereu paralele cu linia orizontului. Astfel, a inventat așa-numitul înclinometru, aparat care indică gradul de înclinare al unei aeronave. Avioanele și vapoarele moderne folosesc acest principiu pentru a păstra mereu linia orizontului ca reper. Este remarcabil.

Camera interactivă

Expoziția Leonardo da Vinci – The Machines, găzduită de muzeul din Florența, cuprinde peste 200 de piese realizate după schițele lui da Vinci. Cele mai multe exponate nu pot fi atinse de vizitatori, pentru a le asigura integritatea pe durata vizitei. Însă, Castelul Cantacuzino găzduiește și o cameră interactivă, în care vizitatori pot atinge câteva dintre lucrări.

Una dintre ele relevă pasiunea lui Leonardo da Vinci pentru mișcarea continuă (perpetuum mobile). Astfel, și-a imaginat că dacă atașezi greutăți unui obiect aflat în mișcare (după ce i-ai imprimat energie mecanică), această mișcare s-ar putea menține multă vreme. Acesta e principiul din spatele lucrării botezate Flywheel.

O altă invenție a sa, precursorul actualului sistem de schimbare a vitezelor, este gata pentru a fi testată de cei curioși să vadă cum funcționează.  

Ca multe dintre invențiile sale, schimbătorul de viteze a fost un dispozitiv cu mult înaintea vremurilor pe care le trăia. Același lucru se poate spune despre Șurubul aerian, considerat precursorul elicopterului actual. Da Vinci și-a imaginat că omul se poate ridica de la sol folosind puterea brațelor care, generând energie mecanică, ar fi capabile să pună în mișcare niște elice sub formă de spirală.

În realitate nu a fost posibil deoarece, cu cât adăuga mai multă forță brută în cockpit, cu atât aparatul său de zbor devenea mai greu, deci imposibil de ridicat. Dacă italianul ar fi avut, pe atunci, altă sursă de energie (electrică, eoliană sau rezultată din arderea unor combustibili), omenirea ar fi câștigat 500 de ani de avans tehnologic. Dar, n-a fost să fie. Totuși, omenirea folosește azi circa 2.500 de invenții care sunt creații ale genialului Leonardo da Vinci.

Tarife acces și program de vizitare

Expoziția poate fi vizitată de luni până joi (orele 10.00 – 18.00) și de vineri până duminică (orele 10.00 – 19.00), în cadrul unor tururi ghidate, în grup. Biletele se achiziționează direct de la intrarea în castel, iar prețurile sunt cele de mai jos:

• Adulți: 35 lei
• Pensionari: 25 lei
• Studenți: 25 lei
• Copii 13-18 ani: 20 lei
• Copii 5-12 ani: 15 lei
• Copii sub 5 ani: gratuit
• Persoane dizabilități: gratuit
• Însoțitori adulți: 20 lei

Tarifele includ vizitarea expoziției interioare și a expoziției de sculpturi din parcul castelului.

Pentru rezervări de grup (minimum 20 de persoane), apelați +40 722 960 606.

Tarifele sunt mai mari în cazul în care vreți să vizitați și încăperile castelului. Găsiți prețul biletelor AICI.

Castelul Cantacuzino, 111 ani de existență

Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost construit în 1911, la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit “Nababu’”. La început a fost gândit ca locuință de vară pentru familia nobilului, iar la inaugurarea sa a fost una dintre cele mai moderne construcții din Europa. În aprilie acest an, castelul a aniversat 111 ani de la inaugurare.

În 2010, monumentul devenit istoric și aflat în proprietate privată a fost deschis pentru prima oară spre vizitare, cu scopul de a oferi tuturor doritorilor șansa de a admira o parte din moștenirea Nababului. De atunci, a devenit unul dintre cele mai importante obiective culturale și turistice de pe Valea Prahovei.

În 2015, a fost inaugurată Galeria de Artă a Castelului Cantacuzino, iar prima expoziţie i-a fost dedicată pictorului spaniol Salvador Dali. Au urmat expoziții cu lucrări grafice ale artiştilor Pablo Picasso, Marc Chagall, Vincent van Gogh, Henri Matisse, Henri de Toulouse-Lautrec, dar şi expoziţii de artă contemporană cu lucrări ale artiştilor Andrei Gamarţ, Nadine Kseibi, Mirela Iordache, ale Societăţii Artiştilor Figurativi din România, precum și o mare expoziție de sculptură care a celebrat Centenarul Marii Uniri.

Acestor expoziții periodice au urmat multe asemenea, în încercarea de a delecta vizitatorii cu opere artistice de rang internațional.