Nu-mi plac parcagiii de ocazie și nu le dau niciodată bani. Ceea ce fac ei, cu precădere pe străzile din București, e un soi de cerșetorie evoluată. Cu ce drept îmi bagă mie mâna în buzunar, oferindu-mi un serviciu pe care oricum nu trebuie să-l plătesc ori care „dincolo e mult mai ieftin”?

De ce cred acești „paraziți” că mi-aș încredința lor, vreodată, mașina pentru 5 lei? Sunt niște cerșetori lipsiți de inspirație, prea demni să întindă mâna în timp ce spun o poveste. Dar asta nu înseamnă că nu au una, poate la fel de tragică precum a celor care și-o expun ostentativ pe stradă.

Nu-i judec. N-am pregătirea necesară și nici răbdarea să le ascult oful. Dar alții o fac, iar printre ei sunt chiar oameni care ar trebui să se afle în slujba lor. Că și ei sunt oameni. De la această premisă au plecat și membrii Asociației CARUSEL și ai Romanian Harm Reduction Network (RHRN) când au elaborat raportul privind documentarea abuzurilor forțelor de ordine „Dreptate pentru Dinte”.

Dinte este porecla unui parcagiu din București, pe numele lui real Daniel-Gabriel Dumitrache, decedat în sediul Secției 10 Poliție, în martie 2014. Ancheta demarată ulterior a scos la iveală că Dinte a murit ca urmare a bătăilor suferite în arestul Poliției (ruptură de splină).

Polițistul care l-a bătut pe Dinte, George Ştefan Iosipescu, a fost anchetat și arestat. El e considerat responsabil pentru moartea lui Dinte, după ce i-a aplicat un singur pumn, bine plasat, în zona splinei.

În Capitală, abuzul și excesul de zel al milițienilor e exercitat cu precădere față de parcagii, cerșetori, drogați și prostituate, văzuți ca pleavă a societății.

Poate că asta și sunt, însă, dacă ar fi să parafrazăm o rudă a lui Dinte („nimeni nu e parcagiu de plăcere”), ajungem la esența problemei, și anume că acești oameni trebuie ajutați să scape de acest stigmat de „ultimi oameni”. Sau, cel puțin, cineva trebuie să încerce, deși, e adevărat, unii dintre acești „nenorociți” nici nu vor să fie ajutați.

Raportul întocmit de cei de la CARUSEL pomenește de alte patru cazuri de agresiuni îndreptate împotriva parcagiilor și cerșetorilor din București, petrecute în acest an. În toate situațiile s-a constatat că drepturile celor în cauză au fost încălcate flagrant de oamenii legii, care s-au ales cu plângeri din partea organizației.

Iată mai jos cazul lui G.D., un parcagiu de 37 de ani din Capitală, bătut fără milă de polițiștii Secției 17, așa cum a fost el relatat de victimă reprezentanților APADOR – CH (Asociația pentru Protecția Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki).

G.D. are 37 de ani și pentru a-și câștiga existența lucrează ca „parcagiu”, de obicei în zona Străzii Ilfov. În seara zilei de 11 februarie 2015, în jurul orei 20.00, acesta se afla în zona Palatului CEC, la intersecția dintre Str. Ilfov și Str. Mihai Vodă. Tocmai terminase de parcat o mașină când a văzut venind spre el, de pe Calea Victoriei, doi polițiști pe care nu îi cunoștea.

Un prieten al acestuia, zis G., care sosise cu puțin înaintea lui G.D. în parcare, i-a sugerat să fugă pentru că luase și el bătaie cu puțin înainte de la unul din ei, „polițistul cu ochelari”. G.D. a refuzat să fugă și și-a continuat drumul normal fiind ajuns din urmă de cei doi polițiști pe Strada Mihai Vodă.

Aceștia l-au întrebat ce face acolo și cu ce se ocupă și i-au spus să stea pe loc. „Polițistul cu ochelari” l-a amenințat că, în caz contrar, va lua bătaie și i-a adresat injurii legate de etnia romă și copiii săi decedați. G.D. a replicat că dacă îl va bate o să-i facă reclamație.

În jurul orei 20.20, după ce l-au legitimat, i-au făcut proces verbal și i-au dat amendă. Colegul polițistului cu ochelari a vrut să-l lase să plece dar acesta din urmă a afirmat: „Nu bă, îl luăm la secție”. Deși nu își dorea să meargă la secție, G.D. nu s-a opus conducerii de către cei doi polițiști la Secția 17.

Pe drum, polițistul cu ochelari i-a spus să își închidă telefonul, să scoată bateria, pe care să o pună într-un buzunar al gecii, iar telefonul, în celălalt buzunar. Cei trei s-au urcat în autobuzul 336 din stația de la Cișmigiu spre Secția 17 (nu știam că polițiștii merg cu autobuzul la acțiuni – n.n.).

G.D. relatează că intrarea în secție s-a făcut între orele 20.30 și 21.00 și că l-au băgat pe a doua ușă din față de pe hol, pe stânga. Acolo afirmă că a fost pus să se dezbrace de la brâu în jos până la chilot și în momentul când era cu pantalonii în vine au început loviturile aplicate de „polițistul cu ochelari”, pe care îl descrie ca fiind bine făcut, la 1,74 m, cu față pătrată și brunet, cu un baston de cauciuc (tompha).

Victima susține că a fost lovit aproximativ 20 de minute peste mâini, spate, brațe, picioare, genunchi și tălpi. Deoarece suferă de insuficiență renală acută, stătea cu spatele la perete pentru a se apăra de loviturile la ficat și rinichi.

Acesta a relatat reprezentanților APADOR-CH că în timp ce îi aplica lovituri cu bastonul de cauciuc, cu coatele și pumnul, polițistul s-a oprit de 3 sau 4 ori și l-a pus să facă alternative flotări și genuflexiuni. Colegul lui, descris de victimă ca înalt, la 1,80 m, rotund la față și mai solid, a refuzat să-l bată, deși i s-a sugerat să o facă de polițistul agresor.

El a insistat să îl lase în pace dar acesta din urmă a continuat cu bătaia afirmând: „Lasă-l în morții lui de țigan, are avocat nu? Îmi faci tu mie reclamație mă?”

La un moment dat, polițiștii l-au scos din holul unde luase bătaie și l-au dus într-o cameră la subsol (cel mai probabil un depozit, fiind lipsită de scaune și mese): „Hai jos că mai am puțin sport de făcut cu tine. Hai să îți arăt parchetul unde ziceai tu că-mi faci reclamație”.

Acolo, polițistul cu ochelari, rămas singur cu victima, l-a pus din nou să facă flotări și genuflexiuni timp de 10 minute. Potrivit spuselor lui acesta intenționa să-i aplice și alte lovituri de tompha, dar au auzit voci ale unor persoane care întrebau de G.D.

În momentul acela polițistul l-a amenințat că dacă spune cuiva ce s-a întâmplat sau depune plângere va face tot posibilul ca acesta să ajungă în închisoare și că va veni pe strada unde acesta locuiește ca să-l bată din nou. La scurt timp a venit și „domnul Claudiu, un fel de șef” descris ca blond, bine legat și cu cioc, care a intervenit ca să-l lase în pace.

L-a întrebat pe polițistul agresor care a fost motivul bătăii, acesta afirmând că victima înjurase poliția.

Ulterior, polițistul agresor a plecat și în camera de la subsol au rămas doar G.D. și „domnul Claudiu”. Acesta i-a sugerat ca pe viitor să-și vadă de treabă și să nu mai înjure poliția. După această scurtă discuție victima a urcat, și-a luat geaca, fesul, fularul și telefonul care rămăseseră sus, s-a îmbrăcat și a plecat.

În jur de ora 21.30 a ieșit din secție, și-a sunat concubina, pe L.M., pentru a o anunța că era liber. A doua zi, pe 12 februarie 2015, s-a prezentat la INML și ulterior la Spitalul Municipal București.

„Ce faci dacă te ia Poliția”? Ghid de supraviețuire în jungla de pe stradă

Chiar dacă nu ești parcagiu, cerșetor sau realizezi venituri fără să-ți vinzi trupul pe stradă s-ar putea să fi oprit de Poliție pentru „un control de rutină”. Ai putea fi legitimat, bruscat sau în pericol de a fi sancționat contravențional.

Chiar dacă ești convins că nu ai făcut nimic care să justifice comportamentul polițiștilor, iată câteva sfaturi de care trebuie să ții cont pentru a nu-ți îngreuna situația. Ghidul a fost conceput de reprezentanții Asociației CARUSEL, în cadrul proiectului „Dreptate pentru Dinte”.

Dacă ești legitimat(ă) de Poliția locală, Poliția națională sau Jandarmerie. Poți fi legitimat oricând, fără să-ți fie spus motivul. Dacă ți se comunică motivul și nu ești de acord cu acesta, tot trebuie să te legitimezi. Dacă refuzi să te legitimezi (contravenție), polițistul îți poate da amendă sau te poate conduce la sediul secției de poliție.

Teoretic, polițistul este obligat să se prezinte verbal și să-ți arate legitimația, dar se poate prezenta și legitima după ce tu ai fost legitimate (sau poate să nu se legitimize deloc). Tu ești obligat să dai buletinul sau datele chiar dacă agentul nu s-a prezentat și legitimat.

Ține minte tot ce poți despre acesta: nume, funcția, unitatea, cum arăta, cât și ora și locul întâlnirii cu el. E bine să fii calm și să cooperezi indiferent de felul în care îți vorbește agentul. În spațiile publice ai voie să filmezi sau să înregistrezi, dar riști să-l enervezi pe agent.

Dacă ți se face proces verbal pentru amendă. Amenzile pot fi emise de Poliția națională, cea locală sau Jandarmerie. ȚINE MINTE! 1. Nu semna în alb, pentru că te poți trezi învinuit de lucruri pe care nu le-ai făcut! 2. Citește cu atenție ce scrie în procesul-verbal!

Cei care nu știu să scrie sau să citească trebuie să declare acest lucru și ar fi bine ca un apropiat să le citească conținutul. 3. Dacă iei amendă pe nedrept sau relatarea agentului diferă de a ta, cere să scrii la rubrica „Mențiuni” cum știi tu că s-au petrecut lucrurile! 4.

Semnează doar dacă cele menționate în procesul-verbal corespund adevărului sau dacă ai fost lăsat să treci versiunea ta la „Mențiuni”! 5. Dacă ai semnat, trebuie să primești pe loc o copie a procesului-verbal. 6. Dacă refuzi să semnezi, procesul-verbal îți va fi trimis la adresa din buletin în termen de maximum o lună de la emitere.

Chiar dacă nu semnezi, procesul-verbal este valabil dacă este semnat de un martor (care nu este agent). Procesul-verbal poate fi contestat, chiar dacă l-ai semnat, în decurs de 15 zile la judecătorie (vezi pe verso în ce condiții și cum).

Același agent îți poate da mai multe amenzi în aceeași zi pentru că o altă mașină parcată sau atragerea unui alt client înseamnă contravenții diferite, deci amenzi noi. Păstrează procesele-verbale pentru că reprezintă probă! Poți afla ce amenzi ai primit dacă faci o cerere, personal, la administrația financiară din zona domiciliului din buletin.

Dacă ești condus(ă) administrativ la secție. Poți fi condus la secție dacă nu te legitimezi sau dacă ai făcut o contravenție. Conducerea la secție (ca să te scoată din „mediul contravențional”) se poate face chiar dacă ai fost deja legitimat sau amendat la locul săvârșirii contravenției. Practic nu poți refuza conducerea la secție.

Poliția națională, cea locală și jandarmeria te pot conduce la secție, unde poți fi ținut 24 de ore (poliția națională) sau 12 ore (poliția locală). Încătușarea nu se face decât dacă ești violent.

Ține minte la ce oră ai fost luat, cum ai fost tratat pe drum, la ce ore ai ajuns și ai plecat de la secție! Dacă ți se ia telefonul, buletinul sau alte bunuri la intrarea în secție, trebuie să primești un proces-verbal de confiscare.

La plecare, poți cere verbal o dovadă scrisă că ai fost în secție la data și între orele respective. Dacă ești încătușat fără să fi fost agresiv, ești pus să faci curat în secție sau ai suferit alte abuzuri pe drum sau în secție poți face plângere la Direcția Control Intern a IGPR sau la Parchet.

Este bine să ai înregistrări audio, video și/sau martori! Poți cere ajutorul unui lucrător din cadrul Asociației CARUSEL la numărul 031.425.78.97.

Dacă ești percheziționat(ă). Percheziția poate fi făcută de orice agent constatator (polițist sau jandarm de același sex) atunci când există suspiciunea comiterii unei infracțiuni. De fiecare dată, percheziția trebuie însoțită de proces-verbal.

Fii atent ca acesta să conțină: numele agentului care a făcut percheziția; numele tău (al persoanei percheziționate); motivul percheziției; lista bunurilor găsite asupra ta; locul, data și ora la care s-a făcut percheziția. Dacă în procesul-verbal de percheziție sunt trecute bunuri pe care nu le ai asupra ta, trece acest lucru la „Mențiuni” sau nu semna.

Dacă ți-au fost confiscate bunuri, se întocmește alt proces- verbal în care sunt trecute bunurile confiscate.

Dacă ți se iau amprentele și ești fotografiat(ă). Amprentarea și fotografierea se fac doar atunci când ești suspect într-o anchetă penală. Amprentarea nu se face pe baza unei simple suspiciuni, ci doar atunci când ai un dosar penal. Dacă ai comis doar o contravenție, nu poți fi amprentat sau fotografiat forțat. Poți refuza amprentarea dacă nu ți s-a spus pentru ce infracțiune ești cercetat. Amprentarea se face doar la mâini.

Dacă ești înjurat(ă). Poți face plângere dacă ești înjurat sau ți se vorbește urât de către un polițist – la Direcția Control Intern din cadrul IGPR sau la parchet (mai ales dacă au existat și amenințări). Reține cum arată agentul și alte semne distinctive, pentru că o să trebuiască să îl descrii în plângere (mai ales dacă nu știi cum îl cheamă). Este bine să ai înregistrări audio, video și/sau martori.

Dacă înjuri un polițist sau un jandarm. Înjurarea unui polițist sau jandarm înseamnă ultraj (faptă penală ce poate fi pedepsită cu minimum doi ani de închisoare). Încearcă să-ți păstrezi calmul. Folosește un ton civilizat indiferent dacă ești înjurat sau amenințat. Dacă răspunzi la fel, în loc de amendă, te poți
trezi cu dosar penal.

Dacă ești lovit(ă). Dacă ești lovit la secție, sună gratuit la 112 imediat ce ți-au dat drumul, acolo, pe loc și așteaptă să vină ambulanța! Apelul înregistrat la 112 reprezintă probă. Sună-ți prietenii sau familia să vină la secție, pentru că ei pot fi martorii tăi dacă vrei să faci plângere.

Dacă nu ai telefonul la tine sau ai fost lovit pe stradă, mergi direct la spital sau la Institutul Medico-Legal (Șoseaua Vitan-Bârzești nr. 9, sector 4, Biroul Eliberări de certificate medico-legale: 031.423.07.14). Fă poze color cu urmele loviturilor!

Dacă e cazul, păstrează hainele murdare de sânge! După ce ai certificatul medico-legal, documentele de la spital, pozele și mărturiile apropiaților, fă plângere la Parchet! Pentru informații suplimentare, poți contacta lucrătorii Asociației CARUSEL la numărul de telefon 031.425.78.97.

Dacă ți se confiscă bunuri. Banii se confiscă numai dacă sunt proveniți dintr-o infracțiune, nu contravenție. Pentru lucrurile sau banii confiscați trebuie făcut proces-verbal în care sunt trecute bunurile confiscate și care să-ți fie înmânat pe loc.

Dacă ți se spune că scapi mai ușor cu Articolul 16 (LEGEA 143/2000). Nu ești obligat „să faci un 16”. E alegerea ta dacă „să faci un 16” sau nu! Articolul 16 dă posibilitatea să ți se înjumătățească pedeapsa unei infracțiuni legate de droguri dacă denunți altă persoană pentru acest tip de infracțiuni. Este bine să știi că, în caz de infracțiune, dacă recunoști și declari din prima beneficiezi de o reducere a limitelor de pedeapsă cu o treime.

Dacă ajungi în arest preventiv. Este obligatoriu să fii văzut de medic când ești introdus în arest în baza unui mandate de arestare și să ți se aducă la cunoștință regulamentul, lista de drepturi și obligații. Dacă nu, poți face plângere la judecătorul responsabil al locului de deținere.

Dacă ești lovit în timp ce ai fost dus în arest sau chiar în arest, spune-i șefului de tură sau șefului arestului – acesta trebuie să anunțe procurorul. Fă cerere la șeful arestului să fii văzut de medic.

Spune-i medicului că ai fost lovit de reprezentanții poliției; medicul este obligat să consemneze tot ce spui, indiferent dacă el observă sau nu urme de violență pe corp. Consemnarea acestui fapt reprezintă probă în cazul în care vrei să faci plângere.

Dacă ai nevoie de tratament în arest preventiv. Declară (doar medicului!) dacă ești pe tratament pentru HIV! Tratamentul cu metadonă este disponibil dacă ajungi la Rahova și ai rețetă: dă telefon familiei să aducă rețeta și medicamentele de acasă sau de la centrul de tratament substitutive unde ești înregistrat! Ia legătura cu medicul currant pentru a stabili detaliile continuării tratamentului!

Tratamentul se asigură de către organul judiciar unde ești arestat. Datele referitoare la doza zilnică și modalitatea de tratament vor fi solicitate de organul judiciar medicului curant din centrul unde ești în evidență. Dacă nu ți se dă tratamentul cu metadonă sau ți se dă o doză mai mică decât cea de pe rețetă, fă plângere la judecătorul responsabil.

Dacă ești obligat(ă) să semnezi declarații în alb sau pentru fapte fără legătură cu persoana sau situația ta. Nu semna declarații care nu au legătură cu tine! Dacă ești amenințat ca să semnezi o declarație pentru fapte care nu au legătura cu tine sau declarații în alb, cel mai bine este să nu le semnezi.

În cazul în care ai semnat declarația, nu mai poți schimba declarația pentru că semnând ai admis faptele menționate acolo. Poți face plângere la parchet dacă ai fost forțat să semnezi. Este bine să ai înregistrări audio, video și/sau martori.

Dacă nu ți se respectă confidențialitatea. Art. 8 din Legea 584/2002 arată că păstrarea confidențialitatii datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA este obligatorie pentru:
a) angajații retelei sanitare;
b) angajatorii acestor persoane;
c) funcționarii publici care au acces la aceste date (agenții de poliție intră în categoria funcționarilor publici cu statut special).

Dacă un agent de poliție dezvăluie statutul de seropozitiv al unei persoane către alte persoane, acesta încalcă obligația de confidențialitate stabilită de articolul de mai sus. Dacă un agent de poliție, în baza statutului seropozitiv al unei persoane, incită alte persoane la ură sau discriminare, persoana în cauză poate face plângere în instanță în baza art. 369 din Noul Cod Penal.

Dacă, în baza statutului de seropozitiv al unei persoane, un agent de poliție aduce atingere demnității acestei persoane, persoana îndreptățită poate face plângere la CNCD sau la judecătorie în baza art. 15 din OG 137/2000.

Cum faci plângere la Parchet. Subsemnatul [nume, date de identificare, domiciliu] depun prezenta plângere împotriva persoanelor [numele acestora] sau necunoscute [dacă nu știi pe cine acuzi, descrie persoanele].
PLÂNGERE
În fapt, la data de … [povestește faptele așa cum s-au petrecut, cu cât mai multe detalii; dacă nu sunt trecute detalii, plângerea nu prea are șanse să fie luată în seamă]. Solicit organelor de cercetare penală să ia măsurile legale care se impun pentru identificarea autorilor și tragerea lor la răspundere penală.
[Numele, semnătura și data].
Trimite prin poștă o plângere la parchet și una la Direcția Control Intern a IGPR, recomandată și cu confirmare!

Cum contești un proces-verbal. Poți să contești un proces-verbal dacă: procesul-verbal nu este semnat de tine și de un martor; în momentul semnării ești singur cu agentul, dar pe procesul-verbal apare și semnătura unui martor; procesul-verbal e semnat de altcineva în locul tău; nu ai săvârșit fapta de care ești acuzat (trebuie să ai un martor); dacă nu conține unele date obligatorii: numele agentului constatator; numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită de contravenient, data comiterii faptei, semnătura agentului constatator, temeiul legal.
Pentru contestarea proceselor-verbale sunt necesare:
1. copie după procesul-verbal;
2. copie după buletin;
3. dovada că ai achitat la trezorerie taxa de timbru pentru contestarea proceselor verbale (20 de lei). Dacă nu locuiești la adresa din buletin, pentru a primi documentele de la judecătorie poți trece „Subsemnatul/ subsemnata domiciliat(ă) în [adresa din buletin] cu domiciliul ales în [adresa unde locuiești de fapt]”.

CONTESTAȚIE
JUDECĂTORIEI SECTORULUI X,
Domnule Președinte,
Subsemnatul …, cu domiciliul în orașul…, str… nr…, și domiciliul procedural ales în București, str… nr…, sect…, depun prezenta Contestație împotriva Procesului-Verbal seria … nr. … din data de …, emis de către (secția de poliție sau UM de jandarmi, dacă este menționat în procesul-verbal), București, (povestește ce s-a întâmplat). În fapt nu sunt vinovat de cele acuzate în Procesul-Verbal.
Solicit anularea Procesului-Verbal prin care am fost sancționat cu suma de… având în vedere faptul că nu mă fac vinovat de săvârșirea niciunei contravenții. Solicit judecare și în lipsă. La incident au fost prezenți cu mine …, martori care pot confirma cele afirmate de mine.
Anexez la prezenta contestație copie C.I., copie după procesul verbal, (alte probe).
[Numele, semnătura și data].