O româncă din SUA, despre criza coronavirus: „Dintr-o dată, lumea a devenit prea mică”

Credit foto: Andrea Piacquadio/Pexels.com

Share This:

Statele Unite ale Americii au devenit al treilea focar de coronavirus din lume, în ceea ce privește numărul total de cazuri raportate. Joi dimineață erau peste 68.800 de bolnavi înregistrați și 1.037 decese. Cele mai multe state americane au decretat izolare la domiciliu, însă încă există teritorii vaste în care oamenii ignoră recomandările autorităților.

O româncă stabilită în Las Vegas, Nevada, e spectator uimit al acestui continuu du-te-vino al unor oameni care nu sunt obișnuiți să li se spună ce să facă.

Pe-aici sunt unele state care au impus măsuri mai stricte. În New York, spre exemplu, unde stau, și în mai multe cazuri, carantina e singura soluție. În zona în care locuiesc eu, oamenii sunt mai relaxați pe tema asta. În primul rând pentru că există oricum o distanțare socială impusă de geografia și arhitectura locului.

Casele sunt mai răsfirate, nu se circulă cu mijloace de transport în comun și dacă s-au anulat evenimentele publice, meciurile, concertele, s-au închis cazinourile, restaurantele, cluburile și cafenelele, chiar nu mai ai unde să te înghesui cu alți oameni. Din ce am văzut, la magazine se respectă distanța de 1,5 m, dacă este coadă”, ne spune Alina, o tânără care trăiește în SUA din ianuarie 2018.

Oamenii cu care interacționează par destul de relaxați, iar în magazine nu toți poartă mască. Vârstnicii sunt cei mai conștiincioși și evită deplasările.

Alina nu s-a izolat complet, ci și-a limitat ieșirile, dintr-un motiv foarte simplu. Existența ei pe tărâm american depinde a micuța afacere pe care a pus-o pe picioare în 2018.

Am o brutărie artizanală, fac pâine cu maia și diverse produse de patiserie și vând la pop-up events și farmers market. Dar acum s-au închis toate, nu mai am desfacere, lucrez numai pe comandă și nu sunt prea multe momentan”, spune Alina, care a prins cea mai neagră criză din istoria recentă a tărâmului făgăduinței, cea a însingurării. Pandemia de coronavirus i-a afectat businessul, chiar când prinsese rădăcini.

De la sfârșitul lunii ianuarie și până acum două săptămâni, când s-au închis toate târgurile astea de producător la care mergeam eu, am avut o creștere semnificativă în vânzări. Am muncit cam un an și jumătate să ajung la nivelul ăsta de vânzări și clienți. Ușor, ușor, oamenii au început să aprecieze produsele mele, care sunt diferite de ce se găsește aici pe piață. Pâinea cu maia e o raritate, deserturile europene se găsesc doar la cofetării de lux în cadrul anumitor hoteluri, în care oamenii obișnuiți nu prea intră, sunt pentru turiști.

Și când eram chiar mulțumită de cum evolua afacerea, a apărut nenorocirea asta de virus și oamenii s-au retras în case, și-au făcut provizii de hrană neperisabilă și puțini au mai rămas cei care mă sună și comandă pâine sau alte produse. Dintr-o dată, lumea a devenit prea mică”, spune, cu amărăciune, Alina.

Cine e Alina, tânăra din România care face pâine cu maia în Las Vegas

Doar Alina. Nu vrea să-și divulge numele de familie, dar vă asigură că ăsta nu e un aspect important. E o tânără cu ambiții din Transilvania care în România s-a specializat ca traducător autorizat de limbă engleză. În SUA nu-i era de prea mare folos această meserie, așa că s-a reprofilat. A identificat o nișă pe care nu merg mulți tineri antreprenori în State și și-a pus în joc toate cunoștințele dobândite la țară, în România. Știa să facă pâine și plăcinte acasă, de ce nu le-ar face și peste Ocean?

Da, eu fac pâinea, eu mi-am făcut singură maiaua de la zero și de atunci o tot folosesc. O am din iulie 2018. Practic, e o cultură de drojdii sălbatice pe care trebuie să o întreții, altfel moare. Adică trebuie hrănită cel puțin o dată pe săptămână.

Făina cu care am început a fost una organică. Am vrut să mă asigur că sunt suficiente drojdii pe ea. Mi-a luat vreo 7 zile să o activez. În fiecare zi scoteam jumătate din cantitate și completam cu părți egale de apă și faină, și tot așa până când a început să facă bulbuci.

Pâinea, prăjiturile, plăcintele și produsele de patiserie care ies din mâinile Alinei arată demențial și bag mâna în foc că au gustul celor de acasă. Pentru a continua să le scoată pe piață, românca trebuie acum să comande ingredinete de la sute de kilometri depărtare. Americanii fac și mai multe provizii decât românii, astfel că în aceste zile nu găsești făină în magazine oriunde te-ai duce.

A trebuit să comand făină de la un producător din Utah, singurul care avea pe stoc și era, oarecum, aproape – la vreo 800 km distanță, dar m-am bucurat că am găsit. Americanii, oricum, au acest obicei de a-și face provizii și, acum că au motive, au cumpărat tot. Nu prea se mai găsesc alimente de bază: făină, lactate, carne”, mai spune românca.

Ea iese rar din casă, în special pentru aprovizionare și pentru livrarea produselor sale, care acum se face diferit.

Duminica, oamenii pot să vină la bucăria-laborator să-și ridice comenzile și să mai cumpere lucruri în plus. Pun toate produsele ambalate pe o masă în parcarea din fața laboratorului și oamenii vin și își iau ce le trebuie. Încă nu am un punct de desfacere. Eram pe drumul cel bun, dar m-am lovit de obstacolul ăsta care nu știu cât o să țină și dacă va trebui să o iau de la zero.

Nici nu știu dacă o să pot să susțin cheltuielile lunare (chirie, asigurări, rate la mașină) în perioada asta. Dar asta e, sunt business-uri în situații și mai proaste, eu de bine, de rău nu am cheltuieli atât de mari, nu am decât un singur angajat”, se încurajează Alina.

Credit foto: Andrea Piacquadio/Pexels.com

Be the first to comment on "O româncă din SUA, despre criza coronavirus: „Dintr-o dată, lumea a devenit prea mică”"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.