La ora la care scriu acest text am în față un meniu al unei pizzerii care face livrări la domiciliu. Niște litere îngroșate, mari cât o zi de post, mă îndeamnă să cumpăr o pizza uriașă la preț de una medie. E zi de ofertă și sunt tentat să-i dau curs. La banii ăștia am impresia că sunt gata să fac o afacere. [Risipa de alimente – voce din fundal]. Mă gândesc că ăștia care vând ditamai plăcintoiu’ la preț de omletă trebuie să fie niște proști. Că n-au cum să iasă în câștig la sfârșitul zilei, dacă fac astfel de daruri la tot poporu’.
Apoi îmi amintesc că n-am putut să dau gata niciodată nici măcar o pizza normală întreagă. Stomacul meu, în nemernicia lui, e un idiot că nu-și mărește capacitatea să pot beneficia și eu de bunătatea proștilor de care vorbesc.
Plătesc pizza cu convingerea că am făcut o mare ispravă. Îi dau peste nas și nemernicului de stomac, care s-a gândit tocmai acum să se pună de-a curmezișul. Las că-i arăt eu lui, îmi zic, și mă pun pe înfulecat. Ca tot omul, am și eu păcate culinare. Sunt tentat să pun botul la oferte din astea, fără să realizez că organismul meu are limite.
Nu există zi în care să nu mă lovesc, prin magazine, de îndemnuri exagerate care mă îmbie să fac achiziții total nesăbuite. Opriți-mă dacă greșesc! Două pungi de orez la prețul uneia, a doua sticlă de ulei cu 50% reducere, la două perechi de blugi ai a treia la jumătate de preț! Cine naiba își ia trei perechi de jeanși deoadată?
Cum ne conving retailerii să cumpărăm mai mult decât avem nevoie
La două borcane de castraveți cumpărate îl ai pe al treilea gratis. Ce idioțenie! De ce ar lua cineva atâtea murături? Dacă ai fi beat în fiecare zi, aș înțelege nevoia de a te trata de mahmureală după escapadele bahice. În inconștiența noastră nu vedem dincolo de aparențe. La cumpărături, de multe ori mai mult înseamnă, de fapt, mai puțin. Multe dintre produsele pe care le cumpărăm cu aplomb la ofertă ajung să se strice în frigider sau să atingă pragul critic al expirării.
Comportamentul pe care îl avem în fața raftului ne influențează dramatic viața. Noi, românii, cheltuim peste 30% din venituri pentru hrană și produse de îngrijire. De cele mai multe ori supraestimăm necesarul de bunuri de larg consum care, într-un final, vor ajunge la tomberon. Sociologii au o explicație.
„Consumul irațional este o creație exclusivă a marketingului. În trecut, consumul excesiv era apanajul claselor superioase, al bogaților. Opulența însemna putere. Azi, prin marketing agresiv, oricine e manipulat în direcția risipei. Marketingul e cel care ne face să fim nechibzuiți”, e de părere sociologul Alfred Bulai.
Da, acesta e doar marketing
Marketingul e o unealtă feroce în mâinile celor care știu să o folosească. Însă, dacă noi am avea în mână arma inamicului nu am fi tentați să o folosim? Eu zic că dacă am ajunge să cunoaștem și să înțelegem tehnicile prin care magazinele ne influențează când suntem la cumpărături, am putea fi mai chibzuiți. O metodă verificată sociologic și psihologic spune că să nu mergi niciodată la supermarket nemâncat.
Multitudinea de produse de pe rafturi, felul cum sunt aranjate ele, îți accentuează senzația de foame. Astfel vei ajunge să pui în coș mai multe produse decât ți-ai propus. Instinctiv, corpul tău reacționează când vede atâta mâncare în jur și te pune la plată. Așadar, când pleci la magazin asigură-te că ai mâncat bine! Astfel vei putea face față și altor tentații.
Risipa de alimente și vânzarea accelerată
Mai nou, magazinele de la noi scot la raft articole cu vânzare accelerată. De regulă sunt produse alimentare perisabile (legume, fructe, pâine) sau conserve care se apropie de expirare. Prețul lor este, de cele mai multe ori, la jumătate, deci ai putea zice că faci o afacere. De cele mai multe ori, produsele sunt vândute în pungi, la cantitate, nu la bucată. De exemplu, niște banane, aproape negre de coapte ce sunt, la 6 lei/2 kg. Inițial îți spui că e un mizilic. Apoi îți pui problema, poate, că n-o să le poți mânca pe toate. Dar îți trece repede și te liniștește gândul că 6 lei nu-s o pierdere mare.
Ajungi acasă, le arunci în frigider și uiți de ele, că nu ți-ai propus nici o secundă să mănânci banane în acea zi. Îți amintești de ele peste două zile, când scoți o banană din pachet și constați că așa ceva nu se poate mânca. Toată punga aia ajunge la gunoi. Felicitări! Tocmai ai aruncat pe geam 6 lei. Nu e mult? Depinde câte zile mai ai până la salariu.
Citește și: De ce risipa de alimente ar trebui să te preocupe mai mult decât promoțiile din supermarket
Cât de bună e o listă de cumpărături
O altă modalitate de a stopa risipa de alimente este să pleci la cumpărături cu lista în buzunar. Crede-mă, dă roade! Cu condiția să nu te abați de la ce scrie pe ea. Dar, vezi tu, ăștia care lucrează în industria de retail nu-s chiar așa de proști. Ei știu cum să te facă să uiți de cumpărăturile tale prestabilite. De ce crezi că înainte de a ajunge la casa de marcat te întâmpină o groază de rafturi cu nimicuri. Ciocolățele, napolitane, ciungă, baterii, sucuri cu mult zahăr. Prezervativeeee! Ei știu că ai nevoi și, dacă te opui cu înverșunare, mai știu și cum să ți le creeze.
„Suntem victime sigure ale consumului irațional fiindcă nu cunoaștem tehnicile de marketing și de publicitate. Desigur, varietatea produselor a dus la o creștere irațională a consumului, la risipa de alimente. Dar asta e epoca în care trăim. Am trecut de la un model cultural în care totul se construia pentru o viață, la unul de consum irațional”, mai spune Alfred Bulai.
Un răspuns la marea problemă pe care o are și România acum puteți găsi la conferința Reducem risipa alimentară. Prețuim hrana. Aceasta are loc marți, la Romexpo, și aduce față în față reprezentanți din industria alimentară, operatori din domeniul producției de ambalaje și reprezentanți ai Guvernului. Autoritățile române încearcă să stopeze risipa de alimente printr-un act normativ. Un proiect de lege a fost elaborat, însă este abia în faza de început.
Sociologul român Alfred Bulai a mai identificat un factor de cumpărături iraționale. În acest caz, cel mai mult au de suferit tinerele familii. Nu e o plăcere pentru mine să vă dau astfel de vești, dar copiii voștri (minori) vă îndeamnă la cumpărături nechibzuite. Așa că, lăsați-i acasă când mergeți la supermarket! Și ce să faceți cu ei? Închideți-i în dulap! (Glumeam).
*
Era să uit! Mai țineți minte că mi-am luat o pizza cât toate zilele? Ei bine, jumătate din ea a ajuns în frigider, unde am uitat-o vreme de trei zile. Acum cred că o ronțăie șobolanii prin tomberonul de la bloc. Bună afacere!
Be the first to comment on "Risipa de alimente, iată încă o problemă pe care o are acum România!"