Japonia, în general, e o țară dată mereu ca exemplu când vine vorba de gradul de civilizație. De tehnologie avansată în folosul oamenilor. De transporturi de calitate, dar și în ceea ce privește calitatea vieții locuitorilor săi. Japonia e, însă, o țară cu un profund cult al sinuciderii, văzută ca act de onoare, care se trage din timpuri străvechi. Samuraii au dispărut, dar sentimentul onoarei nu i-a părăsit pe japonezi. Ei sunt capabili de gestul suprem pentru a o păstra. Însă, rata de sinucideri la metrou a scăzut considerabil în anii 2000, la Tokyo Metro. Iar asta nu are nici o legătură cu moștenirea culturală a japonezilor.
Tokyo Metro este numele serviciului de transport prin subteran din capitala Japoniei. Rețeaua de transport cu metroul din Tokyo este un labirint cum rar întâlnești în lume, însă totul e coordonat profesionist de o administrație pentru care eroarea umană nu este permisă. Tokyo Metro are azi 13 magistrale de metrou, 285 de stații și o medie zilnică de 7 milioane de călători. Orașul Tokyo are două servicii de metrou; pe lângă Tokyo Metro mai există un al doilea operator, Toei Subway, care are o medie de 2,8 milioane de utilizatori pe zi.
Val imens de sinucideri la metrou
Tokyo Metro este un operator privat deținut de Guvernul japonez și Guvernul metropolei Tokyo, care a preluat serviciul în aprilie 2004. Ca furnizor de servicii de transport în subteran, Tokyo Metro s-a confruntat la începutul anilor 2000, la fel care predecesorul său – Teito Rapid Transit Authority – în anii ’90, cu un val imens de sinucideri la metrou. Ca și la București, galeriile de metrou din capitala Japoniei au fost văzute de călători drept locuri perfecte pentru a-și încheia conturile cu viața.
Fiindcă siguranța călătorilor și asigurarea unui serviciu de transport fluent sunt importante pentru o metropolă ca Tokyo, identificarea unor soluții pentru stoparea valului de sinucideri la metrou a fost considerată prioritară pentru noua administrație.
AKIYOSHI YAMAMURA este președintele Tokyo Metro Co. Ltd, companie care operează serviciul de transport cu metroul din capitala Japoniei. Domnia sa a avut amabilitatea să ne spună și nouă cum a reușit să gestioneze această situație.
Ce soluții au funcționat la Tokyo Metro
„În 29 noiembrie 1991 a fost inaugurată o linie între Komagone și Akabane Iwabuchi, pe magistrala Namboku. Aici a fost instalată prima platformă cu uși glisante. Multe accidente, în care au fost implicați călători care au căzut pe șine, s-au petrecut în alte stații, unde nu erau astfel de sisteme. După această experiență, am început să dotăm mai multe stații, iar numărul pasagerilor care au căzut pe liniile de contact a scăzut considerabil. În prezent, nu există nici un accident în care să fie implicați călători călcați de trenuri”, a declarat domnia sa pentru danbrumar.ro.
Oficialul japonez a apreciat că cele mai la îndemână soluții pe care le-a avut pentru stoparea acestui fenomen au fost trei:
„În cazul nostru, cele mai bune soluții s-au dovedit a fi instalarea de panouri de siguranță cu uși glisante, averizări sonore prin sistemul audio al stațiilor și sporirea personalului de securitate.”
Panouri de siguranță pe peroane
Tokyo Metro a implementat sistemul cu panouri de siguranță cu uși glisante în 30 de stații, însă până 2023 plănuiește să-l extindă la nivelul tuturor magistralelor. Conform oficialilor japonezi, un sistem cu uși glisante poate să coste în jurul a 11 milioane de dolari, însă costurile variază în funcție de specificul fiecărei stații.
Citește și: Sinucideri la metrou. Cum a rezolvat Metro Taipei această problemă: „Au fost multe provocări”
Președintele Tokyo Metro Co. Ltd. recunoaște că de la identificarea unor soluții și până la implementarea lor au existat multe provocări, pe care compania sa s-a străduit să le depășească.
„Remodelarea peroanelor a fost o provocare pentru noi – faptul că există un spațiu între peron și tren din cauza razei de curbură. Totodată, numărul de uși existente în fiecare tren și faptul că diferite tipuri de trenuri au distanțe diferite de la o ușă la cealaltă – au fost alte probleme pe care a trebuit să le rezolvăm”, a dezvăluit acesta.
Cât întârzie metroul la Tokyo
Într-o zi din timpul săptămânii, metroul din Tokyo e folosit de circa 7,4 milioane de pasageri. Orele de vârf sunt cam aceleași pe care le avem și la București: 7.00-9.00 și 17.00-19.00. În ciuda rigorii japoneze, trenurile de metrou din Tokyo înregistrează întârzieri, în mare parte din cauza defecțiunilor tehnice și problemelor survenite în sistemul de alimentare cu energie electrică.
Însă, fiecare întârziere este anunțată prin sistemul de afișaj electronic din stații. În plus, întârzierile mai mari de cinci minute, acumulate de toate trenurile de pe o magistrală în decurs de o oră, figurează pe site-ul companiei de transport sub forma unui raport publicat zilnic.
Numărul de sinucideri la metrou în Tokyo a scăzut considerabil și datorită altor măsuri implementate de administrație. Iluminarea ridicată a stațiilor de metrou, muzica ambientală și un pact semnat cu presa din insulă au ajutat foarte mult la descurajarea celor care plănuiau să-și ia viața la metrou. Detalii găsiți AICI.
Credit foto: Victoriano Izquierdo/UNSPLASH
Leave a comment