„Legătura dintre valori și tehnologie relativ recentă, deoarece moralitatea e, de regulă, asociată cu oamenii”, spune Olya Kudina, cercetător științific la Universitatea Delft din Olanda. Ucraineanca a demonstrat la București că există o legătură strânsă între moralitate și utilizarea tehnologiei.

Folosirea intensivă a tehnologiei digitale a ridicat o problemă legată de intimitate și respectarea vieții private. Datele personale ale utilizatorilor de internet sunt distribuite în online în câteva secunde. Intenționată sau din greșeală, această scurgere de date personale poate acționa în defavoarea celor care se identifică cu ele. Iar aici intervine o problemă de moralitate.

„Dacă tehnologia oferă doar instrumentele care sunt folosite de oameni, cum se face că acestea fac și lucruri pentru care nu au fost create?”, se întreabă Olya Kudina, care este de părere că cele mai multe dintre gadgeturile, aplicațiile și invențiile digitale ale acestui secol au schimbat, și încă schimbă, normele și valorile omului modern.

Invitată la cea de-a 11-a ediție a TEDx în România, Olya Kudina a explicat cum ne influențează tehnologia comportamentul, alegerile și valorile. Și a zis ceva foarte interesant despre tehnologia care îți permite să stabilești sexul copilului înainte de nașterea acestuia.

Și vreau, negreșit, să aflu care e părerea voastră despre acest subiect delicat. Așa că puteți folosi secțiunea de comentarii de la finalul articolului.

„În primul rând, tehnologia ne ajută să ne conturăm percepția despre noi înșine, despre fiecare dintre noi, despre alții (…) În al doilea rând, tehnologia ne ajută să ne modelăm anumite situații de alegeri morale. Amplificând unele opțiuni, dar reducând vizibilitatea altora. Am aflat de existența unei tehnologii care ne permite să alegem pe cine vrem să avem ca și copil: o fată sau un băiat. Astfel, tehnologia de alegere a sexului e utilizată de obicei în unitățile medicale și e adesea însoțită de procedura de fertilizare in vitro, care e chiar scumpă și foarte invazivă”, spune Olya Kudina, întrebându-se, pe bună dreptate, de ce ar vrea oamenii să apeleze la această opțiune.

Această tehnologie e folosită la scară largă în SUA, iar motivația ține de necesitatea de echilibrare a familiei. Adică, dacă o familie are deja trei băieți și își dorește o fată, pentru un echilibru între sexe și-ar putea dori să apeleze la ceea ce americanii numesc medical sex selection. Selecția se poate face în două feluri:

• Prin metoda Ericsson (după dr. Ronald Ericsson), care constă în separarea spermei masculine de cea feminină și utilizarea unei cantități ridicate de spermă purtătoare de cromozomi X sau Y, în funcție de rezultatul pe care îl așteaptă părinții – băiat sau fată. Această tehnologie, folosită încă din anii ’70, are o șansă de reușită de până la 72% (în cazul băieților) și de până la 75% (în cazul fetelor).
• Prin fertilizare in vitro, care presupune fertilizarea artificială a unui anumit număr de ovule după stimularea ovariană.

Acum, tehnologia care îți permite să alegi sexul copilului înainte de nașterea lui este mult mai accesibilă și mai sigură decât o procedură de fertilizare in vitro. Ea vine pe un microcip de mărimea unei cartele de telefon mobil, pe care se poate concentra o cantitate mai mare de spermă purtătoare de cromozomi X sau Y, după preferințe.

Însă, această metodă nu este încă utilizabilă nicăieri în lume, nici pe oameni, nici pe animale, fiindcă cercetătorii mai au de răspuns la câteva întrebări esențiale: Cât de morală este utilizarea ei? Care vor fi efectele pe termen lung asupra copiilor aduși pe lume în acest fel?

„Această alegere e delicată pentru că, ar trebui să știm deja, sexul nu e tot una cu genul. Și, în timp ce tehnologia care e permite să stabilim sexul copilului, de fapt promite să promoveze genul. Ce se va întâmpla dacă un copil ales să se nască fată nu se va dovedi suficient de feminin? Până la urmă, tehnologia de selectare a sexului nu oferă decât două opțiuni posibile, conectând profund termenii de sex și gen până la confuzie”, mai spune Olya Kudina.

Citește și: TEDx stories: Christophe Debard – Fashionable disability