Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Daciana Sârbu pentru România

Credit foto: Daciana Sârbu/Facebook

Share This:

România votează din nou pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare 2019 au fost fixate în data de 26 mai (duminică), iar partidele și candidații independenți au început să-și instaleze corturile pentru strângerea de semnături. Pentru înregistrarea candidaturii, partidele au nevoie de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, în timp ce un candidat independent trebuie să strângă cel puțin 100.000 de adeziuni. Un europarlamentar pe zi.

Alegeri europarlamentare 2019. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, România a avut dreptul să trimită 32 de reprezentanți la Strasbourg. În prezent, România are zece parlamentari de la PSD, opt parlamentari de la PNL, doi parlamentari de la ALDE, doi parlamentari de la UDMR, un parlamentar de la PUR, opt parlamentari independenți și un parlamentar neafiliat.

În episodul 8 l-am avut „la vorbitor” pe Mircea Diaconu, azi este timpul să aflăm ce activitate a avut Daciana Sârbu în Parlamentul European.

Daciana Sârbu (42 de ani) este un politician român care și-a făcut tatăl mândru încă din primii ani ai intrării sale în politică. Fiica lui Ilie Sârbu, fostul ministru a agriculturii în guvernarea Năstase, a început să facă politică în 1996, când s-a înscris în PSD. Din 2006, Daciana Sârbu este căsătorită cu fostul premier al României Victor Ponta și, în iulie 2018, a părăsit partidul care a format-o, la un an după ce soțul ei făcuse același lucru. În prezent, Daciana Sârbu este eurodeputat independent, afiliat grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților Europeni (S&D).

Credit foto: Daciana Sârbu/Facebook

Daciana Sârbu a ajuns în Parlamentul European în anul 2007, pe post de delegat al României în cadrul forului european. În iunie 2009 a fost realeasă ca eurodeputat, pe listele PSD, iar în acest an își va încheia cel de-al doilea mandat. Daciana Sârbu este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și membră a Delegației pentru relațiile cu țările din Asia de Sud-Est și cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Este, de asemenea, membru supleant în alte patru comisii.

Daciana Sârbu este unul dintre cei mai activi eurodeputați români, iar principalele teme de pe agenda sa publică au fost reforma politicii agricole comune – în sprijinul procătorilor locali, protejarea populației de alimentele nesănătoase și sporirea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv prin interzicerea tehnologiilor bazate pe cianuri în minerit.

Un europarlamentar pe zi. Fiică de fost ministru al agriculturii, Daciana Sârbu a știut întotdeauna care sunt nevoile micilor fermieri și producători tradiționali. Din postura de europarlamentar, ea a susținut cauza producătorilor români, în special în relația lor cu marile rețele de retail. Împreună cu alți colegi europarlamentari, Sârbu a depus mai multe amendamente la Regulamentul privind planurile strategice și Regulamentul privind organizarea comună a piețelor.

Ea a solicitat, printre altele, sprijin pentru tinerii fermieri pe o perioadă de zece ani, co-finanțare de 85% din partea UE pentru zonele defavorizate, consultanță acordată fermierilor, menținerea plăților cuplate pentru sectoarele sensibile, sprijin sub formă de plăți directe pentru apicultori, din fondurile de mediu, pentru polenizare.

Alegeri europarlamentare 2019. În 2010, ca membru în Comisia AGRO, a prezentat un raport referitor la recunoașterea agriculturii ca sector strategic în contextul securitățiii alimentare. Documentul, adoptat cu majoritate de voturi în plenul Parlamentul European, solicita venituri mai mari pentru agricultori, denunța acordurile dintre retaileri și semnala necesitatea adoptării unor măsuri menite să pună capăt acestor practici falimentare pentru agricultori. Totodată, raportul solicita transparență în procesul de formare a prețurilor produselor alimentare pentru consumatorul final și pentru producătorii alimentelor.

În martie 2019, Daciana Sârbu a avut o intervenție la Strasbourg referitoare la practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Europarlamentarul român a salutat consensul la care s-a ajuns în Parlament în legătură cu adoptarea unui act normativ în acest sens, dar și-a exprimat nemulțumirea că nu toate statele UE și-au însușit noile direcții de la Strasbourg.

Din nefericire, doar unele state membre au adoptat legislația națională privind reglementarea practicilor neloiale; de aceea această directivă este mai mult decât necesară. Am așteptat-o și am cerut-o de foarte mult timp. Micii producători, în special, trebuie să fie protejați în relația loc cu retailerii. Cred cu tărie că această directivă va ajuta ca micii fermieri să aibă acces mai ușor în supermarketuri și că atât contractele obligatorii, cât și asigurarea plăților la timp vor garanta un venit mai sigur și mai decent pentru acest tip de producători (…) Sper ca după implementarea acestei directive, producătorii români să poată să aibă mai multă putere de negociere cu supermarketurile și ca aceștia să se bucure de venituri echitabile”, a spus Daciana Sârbu.

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Maria Grapini pentru România

Una dintre preocupările majore ale Dacianei Sârbu a fost securitatea alimentară și sănătatea populației din statele membre UE. Europarlamentarul român a cerut Comisiei Europene să impună limite legale cu privire la cantitatea de grăsimi trans din produsele alimentare. O rezoluție a fost votată și adoptată în Parlamentul European în octombrie 2016, însă Comisia Europeană amână luarea unei decizii de punere în aplicare. De curând, eurodeputatul român și alți colegi din grupul S&D au făcut un nou apel la Comisie în vederea luării unor măsuri ferme.

Un europarlamentar pe zi. În iulie 2018, Daciana Sârbu a organizat la Bruxelles o conferință dedicată apicultorilor români și din alte țări ale Uniunii, în contextul Reformei Politicii Agricole Comune. Daciana Sârbu a susținut, la această dezbatere, că e nevoie de măsuri mai ferme pentru a-i ajuta pe apicultorii români să aibă acces mai ușor pe piața europeană. În cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, Daciana Sârbu a depus mai multe amendamente la raportul privind apicultura, zece dintre acestea fiind adoptate.

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Daciana Sârbu a întocmit un raport privind cel de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu al Uniunii Europene. Adoptat în plenul Parlamentului European cu majoritate de voturi, în aprilie 2018, raportul cuprinde obiectivele și politicile din domeniul mediului adoptate de forul european și de Consiliu pentru peioada 2013-2020. În documentul său, Daciana Sârbu a propus realizarea unui nou program pentru perioada de după 2020, cu obiective mult mai clare, cu practici transparente, care să asigure o protecție mai mare a sănătății populației. Eurodeputatul a explicat că în unele state măsurile luate pentru diminuarea efectelor poluării sunt minime, ceea ce „obligă milioane de oameni să respire aer poluat”.

Alegeri europarlamentare 2019. Daciana Sârbu a reacționat vehement în cazul dublului standard al produselor alimentare. Ea a cerut ca studiile care compară calitatea alimentelor vândute sub aceeași etichetă în statele din estul și din vestul Europei să fie realizate după o metodologie comună și coordonate la nivel european.

În ianuarie 2017, Comisia de Sănătate Publică a Parlamentului European a adoptat amendamentele Dacianei Sârbu care vizau stabilirea unor reguli ferme pentru protejarea copiilor de publicitatea la alimente nesănătoase.

Am propus o serie de amendamente pentru stabilirea de reguli precise prin care copiii să fie feriți de bombardamentul continuu al reclamelor la produse nesănătoase. Aceste propuneri urmăresc să reglementeze clar modul în care poate fi redusă expunerea copiilor la reclamele ce promovează alimentele bogate în zahăr, grăsimi, sare (…) Este un important pas înainte în lupta împotriva obezității infantile”.

Credit foto: Daciana Sârbu/Facebook

Un europarlamentar pe zi. În februarie 2015, Daciana Sârbu a fost nominalizată la titlul de Europarlamentarul anului în domeniul sănătății. Propunerea a venit drept recunoaștere pentru „munca neobosită pentru îmbunătățirea rezultatelor europene în domeniiul sănătății”. Nu a obținut această distincție, care a fost acordată, un an mai târziu, europarlamentarului român Cristian Bușoi.

În noiembrie 2018, Daciana Sârbu s-a adresat Comisiei Europene solicitând răspunsuri în scris referitoare la posibilitatea adoptării unei legislații europene de combatere a știrilor false. Europarmanentarul român consideră că alegerile europene din anul 2019 „sunt amenințate de existența știrilor false”.

În ce circumstanțe ar considera Comisia că este necesară o lege de combatere a știrilor false?

Într-o astfel de lege, ce garanții concrete ar oferi Comisia pentru libertatea de exprimare și împotriva controlului politic al informațiilor?”, au fost două dintre întrebările Dacianei Sârbu. Răspunsurile Comisiei au venit abia pe 12 februarie 2019 și pot fi consultate AICI.

Un europarlamentar pe zi. Daciana Sârbu are o indemnizație de europarlamentar care se încadrează între 5.001 și 10.000 de euro brut pe lună. Conform celei mai recente declarații provind interesele financiare, depusă la 31 mai 2018, eurodeputatul român este asociat sau acționar în cadrul a două societăți comerciale din România. D&C Sweets SRL i-ar aduce un venit lunar brut situat între 500 și 1.000 de euro. Prin această societate, Daciana Sârbu operează cafeneaua Mara Mura din centrul Bucureștiului, deschisă în octombrie 2015.

Localul a fost închis la scurt timp (și redeschis ulterior), după ce în presă s-a scris că funcționa fără autorizație de la primărie. Conform reprezentanților Primăriei Sectorului 1, Daciana Sârbu și asociata sa au deschis cafeneaua înainte să primească acordul primăriei.

A doua societate comercială în care Daciana Sârbu deține active este Maramura Sweets SRL, înregistrată la Registrul Comerțului în anul 2018. Societatea figurează în Sectorul 2 al Capitalei și, conform declarației de interese financiare, nu-i aduce nici un venit.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.