România votează din nou pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare 2019 au fost fixate în data de 26 mai (duminică), iar partidele și candidații independenți au început să-și instaleze corturile pentru strângerea de semnături. Pentru înregistrarea candidaturii, partidele au nevoie de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, în timp ce un candidat independent trebuie să strângă cel puțin 100.000 de adeziuni. Un europarlamentar pe zi.

Alegeri europarlamentare 2019. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, România a avut dreptul să trimită 32 de reprezentanți la Strasbourg. În prezent, România are zece parlamentari de la PSD, opt parlamentari de la PNL, doi parlamentari de la ALDE, doi parlamentari de la UDMR, un parlamentar de la PUR, opt parlamentari independenți și un parlamentar neafiliat.

În episodul trecut am vorbit despre Victor Boștinaru, azi îl avem în colimator pe Daniel Buda, care a fost trimis în Parlamentul European de Partidul Național Liberal.

Daniel Buda (49 de ani), de profesie notar public, a fost ales de PNL să reprezinte România în forul European în anul 2014. Până în 2007 a fost avocat și asistent universitar la Facultatea de Științe Politice Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca. Ulterior a ajuns lector universitar la aceeași facultate.

În Parlamentul European este membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și al Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Muntenegru. Este membru supleant în alte patru comisii. La 11 martie 2019 a avut o intervenție la Strasbourg în care acuza practicile concurențiale neloiale ale marilor retaileri, pe tot parcursul lanțului de aprovizionare. În opinia eurodeputatului român, „micii producători sunt victimele frecvente ale comportamentului comercial abuziv ce implică întârzierea plăților, anulări și modificări unilaterale sau retroactive ale contractelor.”

Daniel Buda a militat pentru susținerea producătorilor și fermierilor din UE, inclusiv din România, pentru a putea gestiona relația cu marile rețele de retail în favoarea lor. Europarlamentarul român și-a exprimat convingerea că propunerile sale vor încuraja fermierii români să se asocieze pentru a putea negocia un preț mai bun și o desfacere a produselor corespunzătoare nevoilor lor.

Un europarlamentar pe zi. De la tribuna Parlamentului European, Daniel Buda a cerut Comisiei Europene să se implice mai mult în chestiuni ce țin de sănătatea populației din țările membre. Eurodeputatul român a dat exemplul epidemiei de pestă pornică africană care a făcut ravagii în România în toamna anului trecut, care l-a determinat pe Daniel Buda să sublinieze că la nivel european trebuie luate măsuri mai drastice, cu scopul protejării efectivelor de animale, sănătății populației și intereselor economice ale Uniunii.

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Cristian Preda pentru România

„Extrem de importantă însă, și subliniez acest lucru, este menținerea efectivelor de porci mistreți la un nivel optim pentru echilibrul biologic, iar aici vânătorii joacă un rol important. Din păcate, astăzi nu au la dispoziție toate mecanismele de a se implica activ în reducerea numărului acestora, iar statele membre ar trebui să ia măsuri urgente în acest sens”, a spus europarlamentarul, argumentând că arderea cadavrelor de porci este cea mai bună soluție de combatere a virusului pestei porcine.

Daniel Buda a propus Comisiei Europene crearea unei infrastructuri de ardere a cadavrelor de porci, „inclusiv arzătoare mobile cumpărate din fonduri europene”, care să poată fi folosite punctual, în zone în care e semnalată prezența virusului. Eurodeputatul a solicitat cu fermitate Comisiei să aloce bani pentru intesificarea activităților de cercetare, cu scopul creării unui vaccin pentru pesta porcină africană.

Europarlamentarul român a fost extrem de vocal în plenul Parlamentului European în ceea ce privește accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen. Daniel Buda a taxat „populismul” unor grupuri parlamentare care au considerat că cele două țări nu merită să adere la spațiul de liberă circulație.  

„Încă din anul 2011, Consiliul a concluzionat că Romania și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile tehnice privind accesul în spațiul Schengen. Astăzi suntem furnizori de pace, securitate și stabilitate în regiune, iar acest refuz de a intra în acest spațiu este de natură să ducă la creșterea populismului și extremismului în regiune. În dezbaterile publice se vorbește de interese economice care determină în Consiliu poziția unor țări, așa cum este Olanda. Atrag atenția acesteia să nu uite că este unul dintre cei mai mari investitori în Romania, iar aceștia au pierderi însemnate în acest context”, a afirmat Buda, trimițând săgeți către autoritățile olandeze, cărora le-a reamintit că „portul Constanța nu e de vânzare”.

În ultimii 6-7 ani, România a acuzat Olanda, mai mult sau mai puțin oficial, că adevăratul motiv pentru care se opune intrării țării noastre în spațiul Schengen este refuzul autorităților de la București de a privatiza portul Constanța. Olandezii sunt cei mai interesați de preluarea celui mai important port maritim din estul Europei, însă România nu a cedat „șantajului” practicat la nivel înalt. Olanda speră să pună mâna cât mai repede pe portul Constanța, care ar putea amenința supremația portului Rotterdam dacă țara noastră intră în Schengen, spun specialiștii în transporturi maritime. În acest moment, Rotterdam este principala poartă de acces pe apă în Europa a mărfurilor extracomunitare.

Un europarlamentar pe zi . În ianuarie 2019, Daniel Buda și alți eurodeputați au adresat câteva întrebări Comisiei Europene după ce autoritățile austriece au decis să reducă semnificativ alocațiile de îngrijire a copiilor din Europa de Est care nu locuiesc cu părinții lor, lucrători străini, pe teritoriul Austriei. Semnatarii acestor întrebări au solicitat Comisiei răspunsuri, subliniind că lucrătorii europeni trebuie să aibă aceleași drepturi, indiferent de unde provin.

La scurt timp după intervenția în Parlamentul European și după semnale venite inclusiv din Ungaria și Bulgaria, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement la adresa Austriei. Autorităților de la Viena li s-a cerut, sub amenințarea unor sancțiuni aspre, să revizuiască legislația abia adoptată, în termen de două luni de la comunicarea oficială. La sfârșitul lunii martie 2019 acest ultimatum expiră.

Daniel Buda s-a aflat pe lista eurodeputaților care au depus o interpelare majoră în Parlamentul Europeană în martie 2017. Europarlamentarii au cerut atunci Comisiei Europene o poziție oficială în ceea ce privește dublul standard de calitate reclamat de consumatorii din statele Europei de Est, în ceea ce privește produsele alimentare. Deputații au arătat cu studii că există diferențe în ceea ce privește compoziția și calitatea produselor de aceeași marcă și cu ambalaj identic care sunt vândute pe piețele din centrul/estul Uniunii și pe cele din vestul Uniunii. Comisia Europeană a fost chestionată în legătură cu măsurile pe care le va lua pentru a pune capăt acestor practici.

În mai 2017, în plenul Parlamentului European au vorbit mai mulți politicieni români, printre care Viorica Dăncilă, pe atunci europarlamentar PSD, Maria Grapini (SD), Mihai Țurcanu (PPE), Daniel Buda (PPE), dar și Corina Crețu, din partea Comisiei Europene. Atunci s-a decis declanșarea unei anchete care să verifice teoria dublului standard de calitate. Totodată, Comisia a elaborat o metodologie comună de testare a calității produselor alimentare din statele membre, care a avut ca rezultat confirmarea dublului standard în cazul unor categorii de produse.

Daniel Buda a declarat oficial că înregistrează mai multe categorii de venituri, după cum se arată în cea mai recentă declarație a sa privind intersele financiare. Conform documentului depus în iunie 2018, Daniel Buda câștiga între 500 și 1.000 de euro brut pe lună ca deputat în Parlamentul României, sub 500 de euro brut pe lună de la Universitatea Babeș Bolyai, 10.000 de euro brut pe lună ca notar și între 5.001 și 10.000 de euro brut pe lună ca europarlamentar.

Daniel Buda este membru al Asociației de Vânătoare „Marian” și membru al Asociației Internaționale de Drept Civil. Totodată, a declarat că face parte din Agriserv Servicii Zootehnice, o societate comercială din Cluj-Napoca ce are ca obiect de activitate „cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor”. Mai mult, Buda a declarat că are calitatea de membru în cadrul Agra Tech Development, un producător de derivate chimice pe bază de deșeuri de crustacee, folosite în industria farmaceutică și în agricultură. În ambele cazuri, susține Daniel Buda, activitatea sa nu este remunerată.