Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Doru Claudian Frunzulică pentru România

Credit foto: https://multimedia.europarl.europa.eu

Share This:

România votează din nou pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Alegeri europarlamentare 2019 au fost fixate în data de 26 mai (duminică), iar partidele și candidații independenți au început să-și instaleze corturile pentru strângerea de semnături. Pentru înregistrarea candidaturii, partidele au nevoie de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, în timp ce un candidat independent trebuie să strângă cel puțin 100.000 de adeziuni. Un europarlamentar pe zi.

Alegeri europarlamentare 2019. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, România a avut dreptul să trimită 32 de reprezentanți la Strasbourg. În prezent, România are zece parlamentari de la PSD, opt parlamentari de la PNL, doi parlamentari de la ALDE, doi parlamentari de la UDMR, un parlamentar de la PUR, opt parlamentari independenți și un parlamentar neafiliat.

Ieri am vorbit despre Monica Macovei, azi este rândul lui Doru Claudian Frunzulică.

Doru Claudian Frunzulică (59 de ani) are un background consistent ca cercetător în cadrul Institutului de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mecanică Fină și Scule (ICSITMFS) București – perioada 1984-1990. După Revoluție a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În 2001 și-a luat doctoratul în economie la ASE București, iar în perioada 2003-2005 a fost președintele Institutului Român de Studii Internaționale „Nicolae Titulescu”, cu rang de director general în Ministerul Afacerilor Externe.

În perioada 2008-2011 a fost deputat în Parlamentul României din partea Partidului Social Democrat, iar din iunie 2014 reprezintă România în Parlamentul European.

Alegeri europarlamentare 2019. În cadrul forului european este membru al Comisiei pentru dezvoltare, al Delegației la Comisia Parlamentară Califorum-UE, al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Coreeană și al Delegației pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară a NATO. De asemenea, este membru supleant în alte opt comisii.

Un europarlamentar pe zi. Doru Claudian Frunzulică a luat cuvântul în cadrul ședinței plenare din 15 ianuarie 2019 a Parlamentului European, în care s-a dezbătut programul de activități al președinției române a Consiliului Uniunii Europene. La dezbateri a fost invitată și Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, care a și deschis sesiunea de discuții. Premierul a explicat importanța acestui moment pentru România și Europa, dar și cum se va achita țara noastră de sarcinile care îi revin.

Discuțiile s-au aprins repede, mulți europarlamentari care nu fac parte din grupul socialiștilor criticând dur autoritățile de la București pentru acțiunile din justiție. Unul dintre contestatarii politicii guvernului Dăncilă a fost europarlamentarul suedez Gunnar Hokmark, membru al grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat). Acesta a acuzat partea română că vrea să sugrume lupta anticorupție.

Cred că este fantastic că acum România deține președinția Uniunii Europene. Este un semn cum a evoluat Europa noastră, dar trebuie să faceți fantastic acest lucru și aș vrea să vă spun că dumneavostră și guvernul dumneavoastră trebuie să combateți corupția, așa cum trebuie să o facă orice alt guvern (…) Să vă luptați cu cei care se luptă împotiva corupției nu este acceptabil. Decriminalizarea corupției, amnistierea corupților pentru a vă proteja propriii oameni nu este acceptabilă. Am auzit că Udo Bullmann, liderul socialiștilor, v-a apărat. Eu trebuie să spun că a fost rușios pentru grupul socialiștilor”, a spus acesta.

Alegeri europarlamentare 2019. Deputatul român Doru Claudian Frunzulică a făcut apel la cartonașul albastru, adică dreptul de a interveni pentru a pune o întrebare antevorbitorului său. Ce a ieșit vedeți în video-ul de mai jos.

Un europarlamentar pe zi. Doru Claudian Frunzulică a fost raportor alternativ în cazul raportului privind îmbunătățirea sustenabilității datoriei țărilor în curs de dezvoltare. Pentru cei mai puțin familiarizați cu termenul, un raportor alternativ este desemnat de grupul său politic pentru fiecare raport întocmit de raportorul de facto și examinat de Comisia Europeană. Acesta poate urmări evoluția documentului și poate negocia texte de compromis cu raportorul.

Raportul face referire la rezoluția adoptată la 20 martie 2018 de Parlamentul European, document care stabilește o serie de măsuri și recomandări pentru statele membre de a proteja țările în curs de dezvoltare de îndatorarea excesivă. La nivelul UE se constată o creștere considerabilă a împrumuturilor nesustenabile și a datoriei externe.

Prezentul raport nu are ca scop efectuarea a încă unei evaluări a situației datoriei țărilor în curs de dezvoltare. Scopul său este de a-i oferi Uniunii Europene câteva reguli de bază, menite, dacă nu să rezolve problema îndatorării excesive, cel puțin să prevină noi abuzuri în acest domeniu (…) Ar fi logic, așadar, să se accepte de către toți actorii instituționali, politici și privați un cod de conduită care să garanteze că creditul este parte a soluției, mai degrabă decât sursa unei spirale descendente marcate de declinul economic, privațiunile sociale, problemele legate de insecuritate și o altă criză de guvernanță în țările în curs de dezvoltare”, se arată în document.

În decembrie 2018, Doru Claudian Frunzulică a cerut „dreptate pentru România și Bulgaria” în ceea ce privește acceptarea celor două țări în spațiul Schengen. Europarlamentarul român a susținut în fața colegilor săi de la Strasbourg că țara noastră și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile pentru a face parte din clubul statelor din zona de circulație liberă. Eurodeputatul a declarat că românii și bulgarii sunt discriminați pe nedrept.

Credit foto: European Parliament

România și Bulgaria, doamnelor și domnilor, îndeplinesc condițiile de aderare la spațiul Schengen. Ele se comportă deja și acționează ca membri de facto ai spațiului Schengen și gestionează mii de kilometri pe frontierele externe ale Uniunii Europene. Cum să asigurăm siguranța și securitatea cetățenilor europeni, când, pe frontierele externe, România și Bulgaria nu sunt membre ale Schengen? Cum să asigurăm securitatea, în momentul în care vedeți foarte bine ce se întâmplă cu atentatele teroriste, cu imigrația ilegală în Europa? Și se cere o mărire a securității Uniunii Europene. Cum este posibil să asigurăm acest lucru fără România și Bulgaria?”.

Alegeri europarlamentare 2019. Doru Claudian Frunzulică s-a alăturat europarlamentarilor din Europa Centrală și de Est care au semnalat problema dublului standard al produselor comercializate pe teritoriul statelor membre. Românul a afirmat că este „inacceptabil să avem produse de calitate mai slabă, mai proaste, în Europa Centrală și de Est”. Frunzulică a accentuat din nou problema discriminării cetățenilor din estul Uniunii Europene.

În martie 2017, zeci de europarlamentari au cerut explicații Comisiei Europene pe acest subiect. Ei au înțeles că întreprinderile produc mărfuri în funcție de piețele de desfacere, însă nu au considerat că este normal să existe diferențe în ceea ce privește calitatea ingredientelor de bază, iar consumatorii să fie induși în eroare. Demnitarii au solicitat Comisiei un răspuns ferm referitor la măsurile pe care le va lua pentru a pune capăt acestei practici.

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Mircea Diaconu pentru România

La 3 mai 2018, prim-ministrul Belgiei, Charles Michel, a fost invitat în Parlamentul European la o dezbatere privind viitorul Europei. Nu este o premieră, forul european invită frecvent lideri importanți ai statelor membre pentru ca aceștia să-și expună viziunea lor referitoare la consolidarea relațiilor dintre state și la prosperitatea cetățenilor lor.

Europarlamentarul român a taxat alocuțiunea premierului belgian, considerând că acesta și oficialii de la Bruxelles promovează o politică a unei Europe cu „două viteze”. Frunzulică a semnalat că fondurile puse la dispoziția statelor din Est, pentru finanțarea unor sectoare-cheie, au fost reduse semnificativ.

Ieri, Comisia Europeană ne-a prezentat un buget cu scăderi masive pentru politica agricolă și politica de coeziune. Vreau să vă spun că politica de coeziune este o politică-simbol, cheie, esențială pentru construcția europeană. Această politică trebuie să continue, nu trebuie să mărim clivajele și diferențele între Europa de Vest și Europa Centrală și de Est. Din contră, noi toți, cetățenii din Europa Centrală și de Est, atunci când am aderat la Uniunea Europeană, am considerat și considerăm că trebuie să avem același nivel de dezvoltare, aceleași drepturi și același viitor și vă solicit, domnule prim-ministru, să susțineți o politică europeană comună”, a spus europarlamentarul român.

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Norica Nicolai pentru România

Un europarlamentar pe zi. Doru Claudian Frunzulică s-a adresat Comisiei Europene pentru un răspuns în ceea ce privește reglementările europene referitoare la protecția minorilor în caz de divorț. Conform acestuia, în procesele de divorț cu încredințare minori normele privind exercitarea autorității părintești sunt stabilite de fiecare stat membru. În prezent, în Uniunea Europeană nu există dispoziții juridice comune pentru a preveni cazurile în care un părinte nu își îndeplinește obligația legală de a „preda” copilul celuilalt părinte. În astfel de situații, o instanță trebuie să intervină și să impună sancțiuni.

Procedurile de recuperare forțată sau constatările referitoare la nerespectarea de către părinți a hotărârilor judecătorești privind programele de încredințare a copilului pot fi traumatizante pentru minori și pot constitui o încălcare a principiului interesului superior al copilului. Deși aceste norme intră sub incidența principiului subsidiarității, consideră Comisia că este nevoie de o reglementare obligatorie, cu aplicare automată și omogenă, pentru sancționarea părinților care nu respectă hotărârile judecătorești, fără a fi nevoie de alternative legale?”, a întrebat europarlamentarul român.

Răspunsul Comisiei a venit la 13 februarie 2019 și a fost oferit de comisarul european pentru Justiție, protecția consumatorilor și egalitate de gen Vera Jourova.

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 (Regulamentul Bruxelles II a) abordează aspecte legate de răspunderea părintească în UE în cazurile transfrontaliere. Articolul 47 din Regulamentul Bruxelles II a prevede că procedura de executare se stabilește prin dreptul statului membru în care are loc executarea și că orice hotărâre pronunțată de o instanță judecătorească din alt stat membru se execută în statul membru de executare în aceleași condiții ca și în cazul în care hotărârea ar fi fost pronunțată în statul membru respectiv. Chestiunile legate de dreptul material al familiei, cum ar fi stabilirea drepturilor de custodie și de acces, nu intră în sfera de competență a UE”. Vezi răspunsul complet AICI!

Alegeri europarlamentare 2019. Doru Claudian Frunzulică are o indemnizație lunară cuprinsă între 5.001 și 10.000 de euro brut, însă înainte de a ajunge în Parlamentul European câștiga mai mult. Conform declarației de interese financiare din iunie 2017, românul era plătit cu 1.001-5.000 de euro brut lunar ca secretar de stat în România.

În calitate de membru al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) avea un salariu asemănător cu indemnizația de europarlamentar (între 5.001 și 10.000 de euro lunar). Însă, Frunzulică mai avea și calitatea de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), unde avea cam același venit lunar. Frunzulică mai câștiga între 1.001 și 5.000 de euro brut lunar ca deputat în Parlamentul României.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.