România votează din nou pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare 2019 au fost fixate în data de 26 mai (duminică), iar partidele și candidații independenți au început să-și instaleze corturile pentru strângerea de semnături. Pentru înregistrarea candidaturii, partidele au nevoie de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, în timp ce un candidat independent trebuie să strângă cel puțin 100.000 de adeziuni. Un europarlamentar pe zi.

Alegeri europarlamentare 2019. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, România a avut dreptul să trimită 32 de reprezentanți la Strasbourg. În prezent, România are zece parlamentari de la PSD, opt parlamentari de la PNL, doi parlamentari de la ALDE, doi parlamentari de la UDMR, un parlamentar de la PUR, opt parlamentari independenți și un parlamentar neafiliat.

Data trecută l-am avut aici pe Damian Drăghici, azi vorbim despre Marian-Jean Marinescu și activitatea sa în Parlamentul European.

Marian-Jean Marinescu (66 de ani) este de meserie inginer în aeronautică și a intrat în politică în anul 1992, ca membru al Partidului Democrat. În perioada 1996-2000 a fost prefect al județului Dolj, iar în 2004 a ocupat un post de deputat în Parlamentul României pe listele Alianței Dreptate și Adevăr (PNL+PD). În septembrie 2005 a fost desemnat observator al României în Parlamentul European, iar în noiembrie 2007 a demisionat din funcția de deputat.

Marian-Jean Marinescu are două mandate de europarlamentar, din 2009 până în prezent, iar azi reprezintă România din partea Partidului Național Liberal. Recent și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat în Parlamentul European.

Alegeri europarlamentare 2019. Liberalul este membru în Comisia pentru transport și turism și în Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia. Totodată, Marian-Jean Marinescu este membru supleant în alte trei comisii.

La 27 martie 2019, Marian-Jean Marinescu a avut o intervenție în Parlamentul European în cadrul dezbaterilor care au avut loc pe tema normelor speciale privind detașarea conducătorilor auto din sectorul transporturilor rutiere. Eurodeputații au militat pentru stabilirea unor reglementări clare, valabile în toate statele membre, în ceea ce privește perioadele de conducere zilnice, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal, dar și în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor.

Europarlamentarul român a susținut că la nivelul UE este nevoie de o reglementare serioasă, „pentru a scăpa de legile naționale din Germania și din Franța”.

„Doamnă președintă, eu îmi doresc să avem o reglementare europeană dintr-un singur motiv: pentru a scăpa de legile naționale din Germania și din Franța, care bineînțeles că sunt pentru a proteja industria de resort din aceste state. Dar vreau să fie o reglementare europeană corectă, transparentă și să fie avantajoasă pentru toate statele membre, nu numai pentru unele. În acest moment, așa cum este propunerea făcută, este o mică încercare de protecționism pentru o anumită zonă din Uniunea Europeană”, a spus eurodeputatul român.

Un europarlamentar pe zi. Marian-Jean Marinescu și colegii săi din PPE au semnat o propunere de rezoluție prin care cereau Comisiei Europene să continue investițiile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE), alocând subvenții statelor membre care nu au acces la fonduri pentru modernizarea drumurilor de interes regional și al UE. Totodată, semnatarii considerau că în sectorul transporturilor ar trebui acordată prioritate proiectelor care creează sau îmbunătățesc conexiunile transfrontaliere, care completează tronsoanele lipsă și elimină „strangulările”. „În acest scenariu, MIE va fi în măsură să aducă o contribuție concretă la ambiția de a realiza un sector european unic al transporturilor.”

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Daciana Sârbu pentru România

Alegeri europarlamentare 2019. La începutul anului 2019, europarlamentarul român a prezentat un raport referitor la raportul pe 2017 privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – combaterea fraudei, care s-a transformat într-o propunere de rezoluție care urmărea identificarea unor soluții pentru reducerea semnificativă a actelor de fraudă la nivelul statelor membre. La sfârșitul lunii ianuarie 2019, europarlamentarul român a explicat, în dezbaterea publică inițiată pe acest subiect, că frauda cu bani europeni s-a ridicat în anul 2017 la aproape trei miliarde de euro. Conform românului, comerțul ilicit cu țigări determină pierderi financiare anuale de peste zece miliarde de euro în bugetele Uniunii și ale statelor membre.

„Ca raportor, eu vreau să pun accentul pe prevenție, pentru că este bine să găsim neregulile, este bine să depistăm fraudele, este bine să luăm banii înapoi, dar cred că cel mai bine pentru bugetul european ar fi să prevenim și să cheltuim banii în mod eficient. Am propus ca toate etapele de dezvoltare ale unui proiect european să fie digitalizate, toate etapele procesului de evaluare și selecție a ofertelor, precum și ale implementării, să fie efectuate electronic și transparent. Având în vedere faptul că peste două trilioane de euro anual se cheltuie pentru achiziții publice, recomand pentru combaterea fraudei folosirea achizițiilor electronice”, a spus Marian-Jean Marinescu.

Un europarlamentar pe zi. În ianuarie 2019, eurodeputatul român s-a aflat printre cei peste 40 de europarlamentari care s-au adresat Comisiei Europene cu întrebări referitoare la „încălcări ale drepturilor copiilor ai căror părinți lucrează în Austria”. Răspunsul scris al Comisiei nu a venit încă.

Europarlamentarul român nu a fost atât de vorbăreț când a fost vorba să dea explicații solicitate de două reprezentante ale platformei declic.ro, o comunitate cu rol civic, care i-au solicitat audiență pe un subiect arzător în anul 2017. „Azi am fost în audiență la europarlamentarul Marian Jean Marinescu. Am vrut să vedem cum răspunde dumnealui îngrijorărilor cetățenilor privind CETA, mega-tratatul dintre UE și Canada”, scriau cele două, explicând că se așteptau la o conversație „onestă și coerentă”, bazată pe argumente.  

„Am întâlnit în schimb cea mai toxică specie de om politic, cel căruia îi place mai mult să se audă vorbind decât să asculte. Genul pentru care mai importantă decât dezbaterea, este încercarea de îi pune pe ceilalți la colț. Am început cu întrebări specifice privind CETA: ridicarea barierelor tarifare pentru importul de carne de vită, clauza ISDS/ICS privind disputele comerciale, dacă există un studiu privind riscurile și beneficiile tratatului pentru România. Nu am primit nici un răspuns, însă ne-au fost servite la schimb întrebări precum: “cine vă plătește?”, “da’ pe Winkler l-ați întrebat?”, “de ce nu vă ocupați de ceva mai serios și mai pozitiv?”. Iar în cele din urmă ne-a aruncat concluzia lui de atotștiutor: decât să citim tratate mai bine să-i convingem pe țărani să înființeze cooperative”, se arată pe site-ul declic.ro.

Noi nu am vorbit cu europarlamentarul Marian-Jean Marinescu pe acest subiect, așa că nu știm dacă discuția a decurs întocmai. Ceea ce știm este că acordul economic și comercial UE-Canada este foarte important pentru România. Intrat în vigoare la 21 septembrie 2017, CETA a fost ratificat de Parlamentul național la 19 martie 2018. Acest document asigură accesul românilor în Canada fără vize și o creștere a exporturilor în această țară. Acordul, criticat de canadieni, elimină 99% dintre taxele vamale, iar de această facilitate se bucură toate statele membre, cu condiția ratificării tratatului.

Alegeri europarlamentare 2019. Marian-Jean Marinescu are o indemnizație de europarlamentar cuprinsă între 5.001 și 10.000 de euro brut lunar și nici o altă sursă de venit. Conform ultimei sale declarații privind interesele financiare, depusă în iunie 2017, europarlamentarul român este membru în cadrul Agenției Europene GNSS, cu sediul la Praga, activitate pentru care nu este remunerat.