România votează din nou pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare 2019 au fost fixate în data de 26 mai (duminică), iar partidele și candidații independenți au început să-și instaleze corturile pentru strângerea de semnături. Pentru înregistrarea candidaturii, partidele au nevoie de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, în timp ce un candidat independent trebuie să strângă cel puțin 100.000 de adeziuni. Un europarlamentar pe zi.

Alegeri europarlamentare 2019. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, România a avut dreptul să trimită 32 de reprezentanți la Strasbourg. În prezent, România are zece parlamentari de la PSD, opt parlamentari de la PNL, doi parlamentari de la ALDE, doi parlamentari de la UDMR, un parlamentar de la PUR, opt parlamentari independenți și un parlamentar neafiliat.

În episodul 7 am vorbit despre Cristian Bușoi, azi îl avem aici pe Mircea Diaconu, care a acces în Parlamentul European din postura de candidat independent.

Mircea Diaconu (69 de ani) este un reputat actor român care a decis să intre în politică în 2008, când a ocupat un fotoliu în Senatul României. În perioada 7 mai 2012 – 29 iunie 2012 a fost ministru al Culturii, iar în 2014 a a candidat pentru Parlamentul European din postura de independent. Însă, azi face parte din Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE).

Ca actor de teatru, Mircea Diaconu a ajuns managerul Teatrului Nottara, funcție care l-a adus în colimatorul Agenției de Integritate, care l-a acuzat de conflict de interese. Instituția a susținut că Mircea Diaconu și-a angajat soția la teatru, pe post de regizor artistic gradul I, conferindu-i un salariu din fondurile Teatrului Nottara.

În Parlamentul European deține funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație și este membru al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Arabică. Totodată, europarlamentarul român este membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și în Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord.

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Maria Grapini pentru România

Un europarlamentar pe zi. În plenul Parlamentului European a preluat adesea discursul alianței PSD-ALDE, susținând că în România cetățenii români sunt ascultați fără justificare, cu încălcarea legilor și a Constituției.

„În acești ani, s-au emis în România mandate de ascultare din ce în ce mai multe. Dau doar un exemplu: în 2015, s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare și urmărire decât de FBI. Au fost ascultați mii de cetățeni în perioada alegerilor, ultimelor alegeri parlamentare, pe motiv de siguranță națională – ca să traduc mai simplu: terorism. Aceștia erau oameni de afaceri, funcționari, politicieni, unii chiar candidați. E ca și cum, exact la alegeri, în jur de o mie de teroriști au apărut în România și au dispărut după aceea la fel de brusc, într-o țară în care nu există niciun terorist și niciun act de terorism, iar, după alegeri, cum vă spun, au dispărut. Deci, statul de drept are probleme în România (…) Aș pune punct aici, dar, dacă mai am o secundă, vreau să vă spun că vreau independența justiției, dar, mai ales, a României”, a spus Mircea Diaconu în cadrul dezbaterilor referitoare la amenințările la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România, din 7 februarie 2018.

Cu un an în urmă, Mircea Diaconu susținea același lucru, argumentând că instituțiile de forță din România abuzează de prerogativele lor pentru a distruge oameni nevinovați. Europarlamentarul român a dat exemplul personal, dezvăluind în plen cum a fost el anchetat, trimis în judecată și achitat pentru niște fapte pe care nu le-a comis.

„Am fost anchetat în timp ce eram senator și ministrul culturii. Am fost anchetat doi ani de zile. La fiecare vizită la Procuratura Generală era anunțată presa, era firesc să fie anunțată presa, se încerca, firește, distrugerea mea publică. După doi ani de zile, procurorul care mă ancheta a zis următorul lucru: Domnule Diaconu, nu am găsit niciun prejudiciu, dar vă trimit în judecată. Cred că a și zâmbit cinic, ca un fel de victorie personală, și m-a trimis în judecată cerând doi ani și jumătate închisoare pentru mine, cu executare. Am fost achitat, bineînțeles, după alți doi ani de zile. Nu vreau să vorbesc despre anii mei de chin și de cât am pierdut și cât, probabil, am îmbătrânit în timpul acesta. Nu aceasta este problema. Problema este că în România este, într-adevăr, o enormă problemă, dar nu unde o discutați, unde o vedeți, unii dintre dumneavoastră, ci în faptul că, de o vreme încoace, votul popular este modificat, furat, aruncat la coș pur și simplu prin alte metode decât cele democratice”, a dezvăluit Diaconu, cerând instituțiilor europene să lase România să-și gestioneze singură „acest diferend în justiție”.

Alegeri europarlamentare 2019. Mircea Diaconu a depus, în nume propriu, o propunere de rezoluție referitoare la accesul persoanelor cu handicap la practicarea sportului și la recompense egale, echitabile și nediscriminatorii pentru rezultatele sportive. Documentul, adresat Comisiei Europene, propunea identificarea unor măsuri de îmbunătățire a accesului persoanelor cu handicap la practicarea sportului la toate nivelurile, la echipament adecvat și adaptat, precum și la recompense egale și nediscriminatorii pentru rezultatele sportive obținute de sportivii cu sau fără handicap.

Un europarlamentar pe zi. Mircea Diaconu a avut cel mai mic număr de amendamente depuse în perioada iulie 2014-februarie 2019. Cele 89 de amendamente depuse îl plasează pe eurodeputatul român pe ultimul loc în Parlamentul European. Însă, în decembrie 2017 a interpelat Comisia Europeană, solicitând răspuns în scris în ceea ce privește modul în care au fost distribuite fondurile europene pentru finanțarea unor proiecte legate de educație. La 9 februarie 2018, Comisia Europeană, prin vocea comisarului Corina Crețu, a oferit o situație exactă pentru ambele perioade de programare (2007-2013 și 2014-2020). Conform anexei la răspuns, România a beneficiat de fonduri nerambursabile în valoare de 1,34 de miliarde de euro – în perioada 2007-2013 – și 1,61 de miliarde de euro (până în februarie 2018) – în perioada 2014-2020, perioadă de finanțare care încă nu s-a încheiat. Ca și comparație, vecinii bulgari au atras 478,5 milioane de euro (2007-2013) și 463,6 milioane de euro (2014-2020) pentru finanțarea unor proiecte în educație.

Un europarlamentar pe zi. La scurt timp după ce a ajuns în Parlamentul European, Mircea Diaconu a semnat o propunere de rezoluție comună care viza încurajarea statelor membre să ia măsuri pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, în special prin acțiuni de prevenire a abandonului școlar și prin introducerea unui sistem educațional dual. În România, recomandările Parlamentului European s-au tradus prin modificarea Legii Educației prin ordonanță de urgență, în scopul introducerii acestui sistem dual de predare. Conceptul presupune pregătirea elevilor de liceu atât teoretic, cât și practic, cu accent pe partea practică în cadrul colegiilor tehnologice și școlilor profesionale.   

Mircea Diaconu are aceeași indemnizație de europarlamentar, cuprinsă între 5.001 și 10.000 de euro brut pe lună, iar în cea mai recentă declarație a sa privind interesele financiare, depusă în iulie 2017, a susținut că a câștigat între 1.001 și 5.000 de euro brut pe lună ca senator în România (perioada 2008-2012) și aceeași sumă ca ministru al Culturii (anul 2012). Ca director de teatru, Mircea Diaconu era plătit în România cu un salariu cuprins între 500 și 1.000 de euro brut pe lună.