Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Monica Macovei pentru România

Credit foto: Monica Macovei/Facebook

Share This:

România votează din nou pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Alegeri europarlamentare 2019 au fost fixate în data de 26 mai (duminică), iar partidele și candidații independenți au început să-și instaleze corturile pentru strângerea de semnături. Pentru înregistrarea candidaturii, partidele au nevoie de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, în timp ce un candidat independent trebuie să strângă cel puțin 100.000 de adeziuni.

Alegeri europarlamentare 2019. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, România a avut dreptul să trimită 32 de reprezentanți la Strasbourg. În prezent, România are zece parlamentari de la PSD, opt parlamentari de la PNL, doi parlamentari de la ALDE, doi parlamentari de la UDMR, un parlamentar de la PUR, opt parlamentari independenți și un parlamentar neafiliat.

Am trecut în revistă activitatea lui Marian–Jean Marinescu în Parlamentul European, e timpul să mergem mai departe. Azi vorbim despre Monica Macovei.

Monica Macovei (60 de ani) este de profesie jurist și e cunoscută în România mai ales pentru funcția de ministru al justiției, portofoliu pe care l-a deținut în perioada 2004-2007. În septembrie 2014 s-a înscris în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni, din postura de candidat independent. În urma scrutinului din 2 noiembrie 2014 (primul tur), Monica Macovei a obținut 421.648 de voturi, cu 71.728 de voturi mai puțin decât Elena Udrea, candidatul PMP.

Alegeri europarlamentare 2019. Monica Macovei este europarlamentar din anul 2009, când a fost aleasă pe listele Partidului Democrat Liberal. În prezent, este eurodeputat independent, afiliat Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. În forul european este președintele Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Albania și membru în Comisia președinților de delegație, în Comisia pentru controlul bugetar, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și în Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale.

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Dan Nica pentru România

Monica Macovei este și membru supleant în alte două comisii ale Parlamentului European.

Anul 2012 a fost unul dintre cei mai prolifici pentru Monica Macovei. Atunci a elaborat 35 de rapoarte în plen, fiind cel mai activ raportor dintre toți europarlamentarii.

În decembrie 2018, Monica Macovei a susținut cauza României și Bulgariei pentru accederea în spațiul Schengen. În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Strasbourg, europarlamentarul român a declarat că cele două țări apără granițele Uniunii Europene.

Domnule președinte, România și Bulgaria trebuie să intre în spațiul Schengen pentru că îndeplinim toate condițiile tehnice pentru a face parte, și formal, din acest spațiu. În realitate, noi suntem în Schengen, chiar prin regulamentul Schengen de apărare a granițelor din țările Schengen am introdus România și Bulgaria. Deci, repet, în realitate noi apărăm granițele Uniunii Europene. De aceea, trebuie să ducem până la capăt această realitate și să o și formalizăm”, a spus Macovei.

Credit foto: Monica Macovei/Facebook

Europarlamentarul român a vorbit la Strasbourg și despre corupția din România și a aruncat săgeți spre Puterea de la București, pe care a acuzat-o de „fraudarea fondurilor europene”. Monica Macovei a susținut că libertatea presei este grav încălcată de reprezentanții partidului aflat la putere, care apelează la diverse strategii pentru a bloca devoalarea actelor de corupție.

Domnule președinte, în România omorâm democrația prin uciderea presei. Jurnaliștii de investigație de la RISE Project documentează un caz privind fraudarea fondurilor europene de către politicieni aflați la vârful puterii în România, inclusiv Liviu Dragnea, președintele Partidului Socialist din România aflat la guvernare. RISE Project și Consorțiul jurnalistic de investigare a crimei organizate și corupției sunt convinși că folosirea de către Guvernul României a GDPR pentru a opri și distruge informațiile jurnalistice prin abuzarea gravă a GDPR de către politicieni pentru a se abuza, pentru a se proteja împotriva abuzurilor proprii și împotriva anchetelor jurnalistice”, a spus Macovei la Strasbourg pe 13 noiembrie 2018.

Eurodeputatul român a dezvăluit că Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a cerut jurnaliștilor să comunice identitatea surselor, suportul electronic și fizic pe care au stocat informații, documente și fotografii publicate pe Facebook. „Dacă nu comunică în zece zile, RISE Project riscă amenzi de până la 20 de milioane de euro. Asta nu este democrație, asta e omorârea presei”, a continuat Macovei.

Alegeri europarlamentare 2019. În mai 2018, cu prilejul unor dezbateri care au avut loc la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, Monica Macovei a susținut o cuvântare pe marginea raportului pe anul 2016 privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Eurodeputatul român a explicat că anual sute de miliarde de euro sunt fraudate la nivelul UE.

În 2015, pierderile cauzate de diferența între veniturile teoretice și cele reale din încasările TVA, plus frauda TVA, în Uniune au fost de circa 160 de miliarde de euro. La Fondul de coeziune numai, care este foarte important pentru dezvoltarea tuturor statelor membre și a regiunilor, fraudele raportate au crescut la 480 de milioane de euro în 2016. Trebuie să știm în ce buzunare au ajuns acești bani, care trebuiau să echilibreze dezvoltarea statelor membre. Frauda și corupția nu se combat cu lozinci sau cu speech-uri, ci cu măsuri țintite și cooperare transfrontalieră”.

Monica Macovei a solicitat înființarea instituței procurorului european, verificarea încrucișată a înregistrărilor contabile între statele membre și publicarea unui raport anual, de către Comisia Europeană, privind folosirea fondurilor UE și transferurile de bani ale Băncii Europene de Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare către paradisuri fiscale.

Discuțiile din Parlamentul European s-au concretizat prin crearea instituției Parchetului European, un organism independent al UE, cu concursul a 22 dintre cele 28 de state membre. Instituția urmează să fie condusă de un procuror-șef european și, cel mai probabil ați auzit, cele mai mari șanse le are Laura Codruța Kovesi. Doar că fostul procurer-șef al DNA este reținută puțin în România, din cauza unui dosar de corupție întocmit tocmai în zilele premergătoare audierilor pentru ocuparea acestei funcții.

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Ramona Mănescu pentru România

Alegeri europarlamentare 2019. Monica Macovei a avut în cei zece ani de mandat nenumărate propuneri de rezoluție, însă cele mai multe dintre ele nu au nici o legătură cu România sau cu Europa. În calitate de membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Monica Macovei a trimis propuneri instituțiilor europene, statelor membre UE și statelor din afara UE pentru respectarea drepturilor și libertăților unor cetățeni asupriți sau ale căror libertăți au fost nesocotite.

În martie 2018, Monica Macovei s-a alăturat colegilor europarlamentari care au interpelat Comisia Europeană în legătură cu o serie de fapte reprobabile care au fost semnalate în cadrul organizațiilor umanitare internaționale. Conform semnatarilor acestei interpelări, în aceste organizații au fost raportate „abuzuri sexuale și comportamente sexuale neadecvate”. Acestea includ exploatarea sexuală a refugiaților sirieni de cei care oferă ajutor în numele ONU și al unor organizații internaționale bine‑cunoscute.

În urma acestor acuzații, mai multe state europene, printre care Țările de Jos și Regatul Unit, au anunțat că vor demara investigații legate de finanțările pe care le acordă acestor organizații internaționale și altora similare și că vor lua măsuri pentru a împiedica producerea unor situații similare în viitor.

Europarlamentarii au solicitat o poziție oficială a Comisiei, întrebând dacă instituția plănuiește să ceară demararea unei anchete care să stabilească dacă fondurile UE au finanțat, direct sau indirect, organizațiile în cadrul cărora s-a semnalat că au avut loc asemenea abuzuri.

Alegeri europarlamentare 2019. În iulie 2017, europarlamentarul român s-a adresat Comisiei Europene cu o întrebare referitoare la căsătoriile forțate ale copiilor din Albania. Monica Macovei a arătat că această practică este frecventă în această țară din cauza sărăciei, a lipsei de educație, a izolării și excluziunii sociale. Conform eurodeputatului român, care citează date publicate de UNICEF, o fată din 10 în Albania se căsătorește înainte de vârsta de 18 ani, iar cele mai multe căsătorii se încheie prin mediere între terți, fără acordul soției/fiicei.

În plus, Codul penal albanez nu incriminează acest fenomen, notoriu în Albania, în special în zonele rurale și în cele izolate, unde domină mentalitatea patriarhală și sărăcia. Există riscuri foarte ridicate pentru soțiile copii să sufere abuzuri sexuale, avorturi și complicații în timpul sarcinii”, a susținut europarlamentarul român. Monica Macovei a solicitat un răspuns scris din partea Comisiei, în legătură cu ce planuri are instituția pentru a remedia această situație și a se asigura că Albania încadrează penal căsătoriile forțate între copii și căsătoriile sub o anumită vârstă.

Răspunsul Comisiei a venit la 3 octombrie 2017 și a fost semnat de Johannes Hahn, comisar european austriac: „Comisia este conștientă de faptul că, în special în rândul membrilor anumitor grupuri vulnerabile, căsătoria între copii rămâne o problemă. Căsătoriile între minori au loc, în principal, în zonele rurale, fiind constatate în rândul copiilor romi, astfel cum s-a subliniat în Raportul Comisiei din 2016 privind Albania. Comisia este conștientă de preocuparea organizațiilor societății civile care monitorizează aceste practici, din care rezultă că fete în vârstă de numai șapte ani și băieți de doar nouă ani au fost „considerați” căsătoriți (și anume, „promiși”).” Vezi răspunsul complet AICI!

Monica Macovei are o indemnizație de europarlamentar care se încadrează între 5.001 și 10.000 de euro brut lunar. Conform ultimei sale declarații privind interesele financiare, care datează din 30 mai 2015, Monica Macovei nu are altă sursă de venit, dar este membru sau membru fondator al mai multor asociații profesionale: membru suspendat APADOR-CH, membru fondator al Asociației Române pentru Transparență, membru fondator al Asociației Eisenhower Fellowship România, membru onorific al Asociației 21 Decembrie 1989, membru al Academiei Europene Yuste, Real Monasteiro de Yuste, Cuacos de Yuste, etc. Activitatea sa în cadrul acestor asociații nu este remunerată.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.